Urcați pe banchiza din largul coastei de nord a Canadei, oamenii de știință privesc cum apa sărată este pompată peste oceanul înghețat. Obiectivul lor: să oprească încălzirea globală folosind o metodă experimentală pe care unii cercetători o consideră „o nebunie”, relatează BBC.
Pe măsură ce banchiza se micșorează, suprafața întunecată a oceanului poate absorbi mai multă energie solară, ceea ce accelerează încălzirea globală. Așa că cercetătorii vor să îngroașe stratul de gheață înainte să dispară cu totul.
Aceasta este latura mai trăsnită a geoingineriei - intervenția deliberată în sistemul climatic în încercarea de a combate pagubele pe care le-am produs deja.
Geoingineria cuprinde și metode mai tradiționale de capturare a gazelor cu efect de seră, precum plantarea mai multor copaci sau îngroparea carbonului în subteran.
Dar măsurile experimentale își propun să meargă încă și mai departe și să reducă energia absorbită de Pământ.
Obiectivul final al experimentului din regiunea arctică este de a îngroșa banchiza destul pentru a încetini sau chiar inversa procesul de topire ce are loc în acest moment, potrivit Dr. Shaun Fitzgerald, a cărui echipă de la Centrul pentru Repararea Climei al Universității Cambridge desfășoară proiectul.
Va funcționa acest plan sau este pur și simplu „o nebunie”, după cum a spus un cercetător. „Nu știm destule pentru ne putem da seama dacă este o idee bună sau o idee rea”, a recunoscut Fitzgerald.
Cercetătorii pompează 1.000 de litri de apă de mare pe minut în temperaturi de -30 de grade Celsius
Cercetătorii au înfruntat condițiile meteo foarte reci din Cambridge Bay, un mic sat canadian din cercul polar arctic.
Afară sunt -30 de grade Celsius, iar vântul puternic face ca temperatura resimțită să fie de -45 de grade Celsius. Cercetătorii fac o gaură în gheața care acoperă suprafața apei în mod natural în timpul iernii și pompează aproximativ 1.000 de litri de apă de mare pe minut deasupra stratului de gheață.
Odată expusă aerului rece, apa sărată îngheață rapid și astfel mărește grosimea banchizei. Mai mult, apa face ca zăpada să fie mai compactă, ceea ce înseamnă că gheața se poate forma mai ușor la contactul cu oceanul.
„Ideea este că cu cât e mai groasă gheața (la finalul iernii), cu atât mai mult va rezista când ajungem vine sezonul de topire”, a explicat Andrea Ceccolini de la Real Ice, o companie britanică implicată în proiect.
Este încă prea devreme pentru a stabili dacă această metodă se va dovedi utilă pentru a opri declinul rapid al banchizei arctice.
Este nevoie de 10 milioane de pompe de apă pentru ca planul să fie eficient
Cei mai mulți oameni de știință sunt de părere că metoda nu va funcționa niciodată. Una dintre probleme este faptul că gheața mai sărată se va topi mai repede pe timpul verii.
Altă problemă este una logistică: se estimează că ar fi nevoie de în jur de 10 milioane de pompe de apă acționate de vânt pentru a îngroșa banchiza pe doar o zecime din suprafața Oceanului Arctic.
„Este de-a dreptul o nebunie, în opinia mea, ca acest lucru să se realizeze pentru întregul Ocean Arctic”, a spus și Julienne Stroeve, profesor de observare și modelare polară de la University College London.
Printre experimentele de geoinginerie se mai numără și încercarea de a face ca norii să reflecte mai mult razele Soarelui prin creșterea numărului de aerosoli și simularea erupțiilor vulcanice.
„Este o nebunie și trebuie oprită”
Mai mulți oameni de știință au avertizat, însă, că aceste metode sunt foarte riscante și pot perturba modelele climatice globale. Mulți dintre aceștia vor să le interzică de tot.
Adevăratul pericol este că aceste tipuri de experimente distrag atenția de la eforturile principale de a combate schimbările climatice și pot fi folosite de persoanele care au interese de afaceri pentru a continua să ardă combustibili fosili, a avertizat Martin Siegert, cercetător de la Universitatea din Exeter.
„Sincer, este o nebunie și trebuie oprită. Calea de a rezolva această criză este prin decarbonizare: este cea mai bună și singura cale de urmat.”
Oceanul Arctic ar putea fi complet lipsit de gheață până la finalul verii, cel puțin odată, până în 2050, poate chiar mai devreme.
„Ne trebuie alte soluții”, a afirmat Jacob Pantling, cercetător al Centrului pentru Repararea Climei, care a înfruntat vântul geros din Cabridge Bay. „Trebuie să reducem emisiile, dar chiar și dacă o facem pe cât de repede putem, Arctica se va topi oricum.”