Un alpinist a descoperit un lac în formare în Alpi, la peste 3000 de metri altitudine, într-un loc unde temperaturile ar trebui să fie cu mult sub limita îngheţului, relatează The Independent. Din cauza valului de căldură care a lovit mai ales Europa de Vest săptămânile trecute, zăpada glaciară din vârful Alpilor a început să se topească cu o viteză alarmantă.
Bryan Mestre, alpinistul francez care a fotografiat lacul, spune că a fost şocat să vadă o masă de apă atât de mare la o altitudine de 3 400 de metri. Lacul fotografiat în zona lanţului muntos Mont Blanc ridică importante semnale de alarmă în ce priveşte schimbările climatice.
Oamenii de ştiinţă avertizează că valurile de căldură care lovesc Europa au devenit din ce în ce mai frecvent, căldura de o intensitate atât de puternică datorându-se încălzirii accelerate a planetei.
„Este timpul să sunăm alarma! Doar 10 zile de căldura extremă au fost suficiente să colapseze, topească şi să formeze un lac la baza lui Dent du Geant şi Aiguilles Marbrees”, a scris Mestre pe Instagram.
„Acest fapt este cu adevărat alarmant... gheţarii din jurul lumii se topesc cu o viteză alarmantă”, a adăugat alpinistul.
Lacul s-a format după 10 zile de temperaturi extreme
Alpinistul francez care a distribuit fotografia pe Instagram spune că ea a fost făcută pe 28 iunie, la doar 10 zile după ce un alt alpinist, Paul Todhunter, a fotografiat aceeaşi zonă în timp ce era acoperită de zăpadă.
„Lacul se află undeva între 3.400 şi 3.500 de metri altitudine, într-un loc unde se presupune că ar trebui să găsim doar zăpadă, nu apă lichidă. O zi întreagă de stat la această altitudine era suficientă pentru a ne îngheţa apa din sticle în trecut”, a spus alpinistul.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Am fost în această zonă de un număr mare de ori, în iunie, iulie sau chiar august. Până acum, nu am găsit niciodată apă lichidă”, a conchis Mestre.
Specialistul în gheţari, Ludovic Ravanel a observat un alt lac care a apărut la altitudini mari în Alpii Francezi în 2015. Ravanel spunea atunci că sursa acestor fenomene este încălzirea globală. Conform Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus al Uniunii Europene, luna trecută a fost cel mai fierbinte iunie înregistrat vreodată pe Pământ.
Datele făcute publice de agenţie au arătat că temperaturile medii din Europa au fost cu 2 grade mai mari decât în mod normal, în timp ce în Franţa, Germania şi nordul Spaniei ele au fost cu între 6 şi 10 grade mai mari decât în mod obişnuit.
Încălzirea globală: fenomene extreme, căldură irespirabilă, apartheid climatic
Un studiu dat publicităţii în iulie a arătat că în 2050 clima la Londra va fi asemănătoare cu de la Madrid de acum, la Stockholm va fi ca la Budapesta, iar la Paris ca la Canberra. Schimbările vor fi şi mai radicale în cazul regiunilor tropicale. Oraşe mari precum Kuala Lumpur, Jakarta şi Singapore vor suferi din ce în ce mai des din cauza fenomenelor meteo extreme, conform studiului publicat de revista ştiinţifică PLOS ONE, realizat de o echipă de cercetători de la universitatea ETH Zurich.
ONU estimează că 120 de milioane de oameni vor fi împinşi în sărăcie de schimbările climatice, în următorul deceniu. Fenomenele meteo extreme, precum secetă, uragane sau inundaţii, se vor înmulţi şi vor duce la foamete, conflicte şi o migraţie masivă, în special a celor bogaţi care se vor folosi de resursele pe care le au pentru a se salva, în timp ce săracii vor rămâne să îndure vremea și lipsurile.
ONU avertizează, de asemenea, că în fiecare săptămână are loc un nou dezastru climatic. Majoritatea dintre ele nu atrag foarte multă atenţie din partea actorilor internaţionali, deşi e nevoie de eforturi susţinute pentru a pregăti ţările în curs de dezvoltare pentru impactul profund al încălzirii globale.
Cu toate acestea, unii dintre actorii politici cu putere de decizie mare la nivel global nu par foarte îngrijoraţi. Donald Trump, actualul preşedinte american a retras Statele Unite din Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice, apreciind că acesta distruge locuri de muncă în industrie.
Administraţia Trump a retras, de asemenea, încălzirea globală de pe lista „ameninţărilor” la adresa Statelor Unite şi a relansat exploatarea cărbunelui şi unor rezerve de gaz şi petrol de şist în zone federale protejate.
