BUSINESS CLUB. Mâncare diluată: din cauza poluării, alimentele vor avea mai puțini nutrienți

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Experimentele făcute de specialiştii de la Harvard au simulat condiţiile în care ar creşte cerealele peste 40-60 de ani, într-o atmosferă încărcată de dioxid de carbon. Rezultatele au arătat că aceste culturi cresc mai repede şi că randamentul recoltelor este cu 10% mai mare în comparaţie cu plantele crescute în atmosfera normală.

Oamenii de ştiinţă au examinat nu numai cantitatea, ci şi calitatea recoltelor şi au ajuns la concluzia că un nivel mai ridicat de dioxid de carbon înseamnă o reducere cu 5-10% a nutrienţilor din cereale. Se diminuează nivelul de fier, zinc şi de proteine din plante, potrivit NPR.

Deocamdată, nu se ştie cauza exactă a acestui fenomen. Se pare însă că planta poate genera o cantitate fixă de nutrienţi. Iar cand produce mai multe seminţe, boabe sau fructe, încărcătura de substanţe nutritive este aceeaşi şi, prin urmare, e mai slabă calitativ.

Indiferent de cauze, efectele sunt extrem de periculoase. La nivel global, aproape două miliarde de oameni au carenţe de fier sau zinc din pricina dietei proaste. Deficienţa de zinc creşte mortalitatea în rândul copiilor din cauza infecţiilor şi scade rezistenţa sistemului imunitar. Lipsa de fier ridică rata mortalităţii în rândul mamelor şi scade IQ-ul copiilor.

Calitatea slabă ar accentua obezitatea la nivelul polulației. Practic ar crește ponderea alimentelor cu calorii goale. Pentru a-și asigura necesarul de nutrienți, oamenii vor mânca mai mult.

Dacă nivelul de nutrienţi scade şi mai mult în viitor, atunci problema va fi greu de rezolvat. Soluţia ar fi ca oamenii să-şi diversifice dieta, din moment ce recoltele de porumb şi orez nu au un aport nutriţional atât de mare. Cu toate acestea, o mare parte din populaţie se hrăneşte în principal cu porumb şi orez, pentru că nu-şi permite altceva. Dieta săracă în nutrienţi este o problemă şi în ţările dezvoltate. Cerealele consumate sunt procesate intens, iar unele sunt modificate genetic. Se estimează că o treime din locuitorii planetei primesc mai puţin de 70% din nutrienţii necesari din mâncarea pe care o consumă.

Lipsa de mâncare nutritivă deschide oportunităţi tot mai mari pentru industria de suplimente alimentare. Vitaminele şi mineralele cumpărate din farmacii şi magazine sunt prezentate drept soluţia pentru reducerea carenţelor din alimentaţie. Iar această industrie este în plină expansiune. La nivel global se consumă astfel de pastile în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, deşi încă se dezbate utilitatea lor. În România se consumă anual suplimente nutritive în valoare de 250 de milioane de euro. Asta înseamnă cam două cutii de vitamine pe cap de locuitor.