Betonul care se repară singur

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Cercetătorii de la o universitate din Olanda au dezvoltat un astfel de material care are în compoziţie o specie de bacterii şi substanţa cu care acestea se hrănesc, respectiv o soluţie de calciu lactic.

Atunci când se formează crăpăturile iar apa se infilterază, bacteriile se trezesc din hibernare, îşi consumă hrana şi eliberează un material calcaros care umple crăpăturile.

Bacteriile pot aştepta, în inactivitate, până la 200 de ani iar zidurile reparate de ele pot rezista cu până la 20-30 de ani mai mult decât dacă nu ar fi existat respectivele bacterii în compoziţia materialului.