Evenimentele meteorologice extreme - cum ar fi caniculele şi inundaţiile - au dus la moartea a aproape 200.000 de oameni şi au provocat pagube economice de 560 de miliarde de euro în Europa din 1980, potrivit datelor Agenţiei Europene de Mediu (AEM). Agenția a lansat miercuri un apel la noi măsuri.
„Fenomenele meteorologice şi climatice extreme au provocat pierderi economice estimate la 560 de miliarde de euro în Uniunea Europeană în perioada 1980-2021, dintre care doar 170 de miliarde de euro (30%) au fost asigurate”, a arătat agenţia europeană, care inaugurează o pagină web destinată celor mai recente date referitoare la impactul unor astfel de evenimente, potrivit FP, preluată de Agerpres.
De asemenea, AEM mai arată că numărul morților cauzate de fenomenele extreme este de circa 195.000.
În februarie 2022, bilanţul prezentat de AEM vorbea despre 510 miliarde de euro şi 142.000 de morţi în perioada 1980-2020.
În 2021, inundaţiile produse în Germania şi în Belgia au făcut pagube însumând 50 de miliarde de euro.
În ceea ce priveşte numărul victimelor, o schimbare metodologică utilizată în Franţa şi în Germania este explicaţia acestei diferenţe semnificative, a precizat agenţia europeană.
„Pentru a evita pierderi suplimentare, trebuie să trecem urgent de la a reacţiona în faţa fenomenelor meteorologice extreme (...) la o pregătire proactivă”, a precizat pentru AFP Aleksandra Kazmierczak, expertă în cadrul AEM.
4 decese din 5 provocate de caniculă
Potrivit celui mai recent bilanţ, caniculele sunt responsabile pentru 81% din numărul de morţi şi pentru 15% din pagubele financiare.
Marcată de valuri de caniculă repetate, vara anului 2022, care nu a fost inclusă încă în bilanţ, a înregistrat un număr de decese mai ridicat decât în mod obişnuit pe teritoriul întregii Europe.
S-au produs 53.000 (16%) de decese suplimentare în iulie 2022 în comparaţie cu mediile lunare din intervalul 2016-2019, însă nu toate au fost atribuite în mod direct căldurii, a precizat AEM.
Spania a înregistrat peste 4.600 de decese legate de căldura extremă între iunie şi august.
Modelele climatice preconizează valuri de căldură extremă mai îndelungate, mai intense şi mai frecvente, ceea ce va obliga Europa să reacţioneze pentru protejarea populaţiei vârstnice, vulnerabilă la temperaturi ridicate.
„Cele mai multe dintre strategiile naţionale privind adaptarea la schimbările climatice (...) recunosc efectele căldurii asupra sistemelor cardiovasculare şi respiratorii, dar mai puţin de jumătate abordează efectele directe ale căldurii cum ar fi deshidratarea sau insolaţiile”, mai precizează instituţia comunitară.
Consecinţe „devastatoare”
Schimbările climatice induse de om au multiplicat de cinci sau şase ori probabilitatea secetei în 2022, când incendiile forestiere au afectat o suprafaţă mai mult decât dublă în comparaţie cu ultimii ani, a precizat AEM.
Episoadele de secetă s-ar putea dovedi fenomene extrem de costisitoare.
Costul acestora ar putea creşte de la nouă miliarde de euro pe an în prezent la 25 de miliarde de euro anual la sfârşitul secolului, dacă încălzirea este de 1,5 grade Celsius, dar putea urca la 31 de miliarde în cazul unei creşteri a temperaturilor cu 2 grade Celsius şi la 45 de miliarde pentru 3 grade Celsius, potrivit scenariilor oamenilor de ştiinţă.
Consecinţele pentru agricultură ar putea fi „devastatoare”.
„Agricultorii ar putea limita efectele negative (...) prin adaptarea soiurilor cultivate, prin schimbarea perioadelor de însămânţare şi modificarea modurilor de irigaţie”, a precizat AEM.
„Dacă nu reuşim să ne adaptăm, randamentele şi veniturile agricole se vor diminua în viitor”, a avertizat ea.
Cu pierderi umane mult mai mici (2% din total), inundaţiile sunt catastrofele cele mai costisitoare pe plan economic, reprezentând 56% din totalul pagubelor.
Editor : B.P.
