Intersecția Răzoare din București. În fiecare dimineață pare un furnicar. Mașinile formează cozi lungi de câteva sute de metri, zeci de minute. Noxele pe care autoturismele le elimină, reprezintă 70 la sută din poluarea din aerul Capitalei.
„Înregistrăm, în general, la toate staţiile depăşiri ale valorilor limită valorile cele mai mari le găsim în zona centrală a oraşului”, a spus Gabriel Ciuiu şef monitorizare Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
„În Bucureşti avem între 300 şi 400 de tone de praf pe kilometru pătrat şi nu este un praf simplu de ţară, ci un praf toxic”, explică Dănuț Trifu, președinte Eco Civica.
Este și motivul pentru care de 3 ani Comisia Europeană monitorizează evoluția poluării în Capitală.
În aerul din Bucureoti, măsurătorile arată valori de 70-80 de mii de micrograme de particule pe metru cub, în vreme ce media europeană este de 20.000-25.000i.
Un aer poluat afectează sănătatea celor care îl respiră. „Poluarea este factorul de risc major, al doilea după fumat. Implică boli respiratorii, astmul bronşic, bronşita cronică, pulmonar. Cancerul pulmonar este un factor dependent de factorul poluant”, avertizează prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Activiştii de mediu spun că şi noi putem să reducem poluarea. „Trebuie să circulăm mai mult cu transportul public sau cu bicicleta, trebuie să consumăm produse produse în apropierea zonei în care locuim”, recomandă Cornel Belciug, preşedintele Green Revolution.
Oficialii din Capitală și-au luat angajamentul în fața Uniunii Europene să creeze mai multe spații verzi și să modernizeze transportul în comun pentru ca tot mai mulți bucureșteni să îl folosească.