A trecut vremea în care semnam bonul de casă după ce plăteam cu cardul. În generaţia selfie, chiar şi o factură se poate achita cu ajutorul unui banal selfie.Utilizatorul trebuie să facă două poze. Una cu ochii deschişi, cealaltă cu ei închişi! Sistemul compară capturile live cu cele făcute atunci când clientul şi-a activat contul şi opţiunea de plată cu faţa.
Ajay Bhalla, şeful securităţii unei companii producătoare de carduri: „Există algoritmi speciali care lucrează în spate şi analizează activitatea contului şi noi am modificat reţeaua ca să transmită acea analiză către serverele de autorizare din toate băncile noastre din lume.
Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică: „Sistemul de autentificare prin selfie e mai mult un video. Te pune să clipeşti sau să faci anumite mişcări din cap: stânga, dreapta şi aşa mai departe. Un al sistem a fost introdus de curând în sua. Te duci la casierie şi spui „Plătesc cu google”. Casieriţa se uită la tine, vede un profil atunci când te apropii de casă. Telefonul este sincronizat cu casa de marcat. Apare o poză şi spune că tu eşti cel din poză cu cardul ataşat mai jos. Poţi să pleci, te taxez”.
Aceste servicii funcţioneză de aproape un an în Statele Unite. Au fost lansate de diferite bănci, magazine sau producători de carduri bancare. Pentru anumite sisteme de operare există deja aplicaţii speciale prin care utilizatorii pot să-şi folosească telefonul mobil sau tableta ca să plătească la supermarket, de exemplu.
Confirmarea plăţilor prin autentificare biometrică le dă posibilitatea utilizatorilor să uite pinurile cardurilor pe care le au în portofel. metoda este simplă. specialiştii în securitate cibernetică susţin că implică şi riscuri.
Bogdan Botezatu: specialist în securitate cibernetică: „Ne autentificăm cu vocea, cu imaginea, cu degetul, trăsături biometrice care sunt publice. Nu ma împiedică nimeni să colectez o amprentă de undeva, de pe un pahar şi să păcălesc sistemul cum că eu aş fi deţinătorul de cont. Vocea este o caracteristică pe care o putem înregistra la metrou, spre exemplu. Atâta vreme cât trăsăturile sunt publice, ele pot fi clonate. Parola ar trebui să fie cu totul altceva decât numele de utilizator care ar fi faţa, vocea sau amprenta”.
Producătorii de carduri şi reprezentanţii băncilor n-au spus până acum dacă s-au făcut fraude prin autentificările biometrice. Potrivit experţilor, nici n-o vor face! Metodele sunt populare, clienţii vor fi din ce în ce mai mulţi, iar eventualele furturi de date în America sau Europa vor fi acoperite de companiile de asigurări. Plăţile prin fotografie, voce sau amprentă nu sunt deocamdată disponibile în România.