După ce un studiu a arătat că rețeaua de socializare Instagram are cel mai puternic impact negativ asupra sănătății mintale a tinerilor, o nouă cercetare a oamenilor de știință de la Universitățile Harvard și Vermont a descoperit o corelație între starea de sănătate mintală a utilizatorilor și filtrele pe care le folosesc cel mai des.
În studiul publicat de EPJ Data Science, doi cercetători au evaluat conturile de Instagram a 166 de utilizatori voluntari, apoi au aplicat un algoritm asupra celor 43.950 de fotografii de pe conturile acestora, pentru a identifica markerii depresiei. Comparând predicțiile făcute de algoritm cu diagnosticul medical al fiecărui voluntar, cercetătorii au descoperit că modelul folosit de ei are o rată mai bună decât cea a medicilor pentru a identifica în mod corect semnele depresiei.
„Medicii nu au la fel de mult acces în viața noastră de zi cu zi, așa cum o au rețelele de socializare. De multe ori, ele dezvăluie mai multe lucruri despre noi decât am fi dispuși să împărtășim. Imaginați-vă cum ar fi să existe o aplicație pe care să o poți instala pe telefon, care să îți contacteze medicul atunci când comportamentul tău se schimbă, înainte ca tu să îți dai seama că ai o problemă”, este de părere Chris Danforth, co-autor al studiului și profesor la Universitatea din Vermont.
Rata de succes cu care algoritmul identifică depresia este de 70%. Parametrii folosiți de cercetători includ tipul de imagini postate, dar și filtrele preferate de utilizatori. De exemplu, persoanele deprimate au tendința să posteze mai des imagini cu chipurile oamenilor, însă nu cu poze de grup. De asemenea, persoanele care suferă de depresie folosesc cel mai des filtrul alb-negru Inkwell. Acesta este urmat de Crema, Willow, Reyes, Stinson, Slumber, Ashby sau Juno. La polul opus, persoanele fericite preferă filtrul Valencia, urmat de X-Pro II, Hefe, Amaro, Rise, Lo-fi, Walden sau Kelvin.
Cei deprimați au în comun preferința pentru culori mai reci, cu tonuri de albastru sau gri și mai întunecate, spre deosebire de persoanele fericite, care folosesc filtre mai calde. De altfel, studiul a analizat și numărul de aprecieri primite de imagini și a descoperit că persoanele deprimate nu primesc la fel de multe aprecieri la fotografiile postate, iar asta pentru că utilizatorii preferă, în general, imagini care să le dea o stare pozitivă, cu tonuri calde, fotografii cu fețe zâmbitoare sau peisaje foarte colorate.