Internetul împlineşte astăzi 25 de ani. La 23 august 1991, reţeaua globală de calculatoare, cunoscută sub prescurtarea W.W.W., creată de savanţii institului CERN din Elveţia, a devenit accesibilă publicului larg. Asta a pus bazele revoluţiei digitale şi epocii informaţiei.
La 23 august 1991, reţeaua WWW a devenit accesibilă publicului, iar după 25 de ani, în iulie, ONU a stabilit că accesul la internet este un drept uman de bază.
Rezoluţia Consiliului pentru Drepturile Omului nu are caracter obligatoriu, dar condamnă ţările care împiedică accesul liber la internet al cetăţenilor.
Printre ţările care s-au opus rezoluţiei ONU se numără Rusia, China, Arabia Saudită, Africa de Sud, Indonezia şi India. De cealaltă parte a baricadei au stat 70 de ţări.
Documentul ONU subliniază faptul că accesul liber la internet le permite cetăţenilor să aibă o parte de o educaţie accesibilă şi susţine dezvoltarea economică.
Cu toate acestea, aproape jumătate dintre oameni au acces la internet. Potrivit unui anunț al companiei Facebook, de la începutul acestui an, numărul persoanelor care au acces la internet a ajuns la 3,2 miliarde, iar numărul acestora a crescut în ultimii zece ani cu 200-300 milioane pe an. Totuşi, sunt încă aproximativ 4,1 miliarde de oameni care nu au acces la acest serviciu.
În raportul „State of Connectivity 2015” sunt prezentate patru bariere principale care îngrădesc accesul la internet în întreaga lume: lipsa infrastructurii în zonele izolate, costul accesului, un motiv întemeiat pentru care oamenii să ceară accesul la acest serviciu şi lipsa aptitudinilor necesare pentru a folosi internetul.
Pentru a crește numărul persoanelor care să aibă acces la internet, companii precum Facebook și Google au lansat programe cu drone și baloane cu heliu care să ofere acces la world wide web persoanelor din Africa ori America Latină, continente unde rata de penetrare este foarte mică.
Accesul la internet este cel mai mari în America de Nord și în Europa. Spre exemplu, cel mai ridicat procent (96%) al gospodăriilor cu acces la internet, în 2014, a fost înregistrat în Luxemburg și în Olanda. Din rândul statelor membre UE, cel mai scăzut procent privind accesul la internet a fost înregistrat în Bulgaria: 57 %.
România este una din țările cu cea mai mare viteză de internet de lume. Cu toate acestea, numărul gospodăriilor cu acces la internet este cu doar câteva procente mai mare decât cel la Bulgariei.
Potrivit unui studiu BRAt de la finalul anului trecut, 70% din populația orașelor și 44% din cea a satelor din România utilizează internetul. Mai exact, la nivel național sunt 8,8 milioane de utilizatori, dintre care 6,5 milioane în fiecare zi.