Studiu: Creierul are nevoie de o capacitate de stocare echivalentă cu 1,5 MB pentru a stăpâni limba maternă

Învăţarea limbii materne în primul rând sau a oricărei alte limbi străine până la vârsta de 18 ani nu sunt lucruri uşoare, conform unui nou studiu publicat de jurnalul Royal Society Open Science, informează Agerpres citând Live Science.

Conform studiului, un adult obişnuit, vorbitor nativ de limba engleză, a învăţat în medie 12,5 milioane de bits de informaţii legate de limbaj.

„Bits” se referă la informaţia stocată binar (în şiruri de 1 şi 0) ce este de obicei folosită în programarea pe calculator. Creierul uman codifică informaţia într-un format diferit, dar cercetătorii susţin că putem apela la bits pentru comparaţie. Estimările lor sunt bazate pe analiza unei serii de calcule şi modele computaţionale.

„Poate părea surprinzător dar, în ceea ce priveşte stocarea media digitală, toate cunoştinţele noastre legate de folosirea limbii încap aproape perfect pe un floppy disk”, conform autorilor studiului. În acest caz ar fi vorba de un floppy disk cu capacitatea de 1,5 MB, sau echivalentul unui fişier Mp3.

Cercetătorii estimează că în cel mai bun caz, un adult îşi aminteşte şi foloseşte într-o singură zi între 1.000 şi 2.000 de bits de informaţie din limba maternă. În cel mai puţin fericit caz, ne amintim în jur de 120 de bits pe zi.

Conform Live Science, într-un astfel de caz mai puţin fericit ne aducem aminte o cantitate de informaţii echivalentă cu cea stocată în această secvenţă binară: 011010000110100101100100011001000110010101101110011000010110001101100011011011110111001001100100011010010110111101101110.

O mare parte dintre cei 12,5 milioane de bits de informaţii cu privire la limbaj stocate de creier nu sunt legate de gramatică sau sintaxă, ci ţin mai degrabă de semnificaţia cuvintelor, conform cercetătorilor.

„Foarte multe cercetări în domeniul învăţării limbajului se concentrează pe sintaxă, pe ordinea cuvintelor. Studiul nostru însă arată că sintaxa reprezintă doar o parte infimă din informaţia ce trebuie acumulată pentru a învăţa o limbă, iar cea mai mare parte a informaţiei este reprezentată de semnificaţia cuvintelor”, explică co-autorul acestui studiu, Steven Piantadosi, psiholog la UC Berkeley.

Acest lucru îi diferenţiază pe oameni de roboţi, în ceea ce priveşte deprinderea unei limbi. "Roboţii ştiu ce cuvinte să asocieze şi cum să le poziţioneze în propoziţii, dar au o cunoaştere extrem de limitată cu privire la sensul cuvintelor pe care le folosesc", a mai precizat el.

Iar cum semnificaţiile cuvintelor pot fi similare în mai multe limbi, Piantadosi a mai adăugat că persoanele bilingve nu au nevoie să înmagazineze în creier de două ori mai mulţi bits de informaţie.