În 24 august 2001, Observatorul Parkes din Australia a captat un semnal neobișnuit: un flux de unde radio din direcția Norului mic al lui Magelan, o mică galaxie care orbitează Calea Lactee. Acest flux a fost foarte scurt – circa 5 milisecunde -, dar foarte puternic: 100 de milioane de sori, relatează The Economist. De atunci alte 17 astfel de fluxuri au fost detectate. Este posibil ca acestea să fie emise de nave extraterestre?
Semnalul detectat de observatorul australian nu s-a mai repetat, cum nu s-au repetat nici celelalte fluxuri radio rapide („fast radio bursts” sau FRB) detectate până acum. Nu seamănă cu niciuna din descoperirile făcute până acum, așa că oamenii de știință sunt nerăbdători să descopere despre ce este vorba. Până atunci, nu lipsesc speculațiile.
O posibilitate este ca sursa acestor fluxuri să fie magnetarii – stele superdense, foarte magnetizate, cu o rotație rapidă. Sau ar putea fi un tip „exotic” de gaură neagră, formată atunci când forța centrifugă a unei stele superdense aflate în rotație nu o mai poate împiedica să se prăbușească sub propria gravitație. Și mai e o posibilitate: navele extraterestre.
Cercetătorii Manasvi Lingam de la Universitatea Harvard și Abraham Loeb de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică sugerează că FRB ar putea fi generate de transmițătoare-gigant, al căror scop este să ajute navele să se deplaseze.
Având în vedere rotația galaxiilor în care ar s-ar afla aceste transmițătoare, razele se propagă în Univers. Din când în când, ar putea atinge și pământul, producând așa-numitele fluxuri radio rapide.
Cu astfel de idei jonglează și cercetătorii de pe Pământ, în încercarea de a construi nave spațiale care să nu mai aibă nevoie de cantități uriașe de combustibil stocate la bord.
Un exemplu este navigația solară, care ar folosi presiunea generată de lumina Soarelui pentru a propulsa un vehicul. O altă variantă este folosirea razelor de lumină concentrate pentru a obține această presiune.
Deja, miliardarul rus Iuri Milner, pasionat de știință, finanțează cercetări în acest domeniu. El propune trimiterea unei sonde pe Alpha Centauri, una din stelele apropiate de sistemul nostru solar, folosind razele unor lasere puternice.
Cercetătorii Lingam și Loeb sugerează că FRB ar putea fi bazate pe același principiu, cu deosebirea că folosesc unde radio în loc de lumină vizibilă. Ei mai spun că lumina soarelui care cade pe o planetă de două ori mai mare decât Pământul și care are apă lichidă pe suprafață ar avea, la distanța potrivită de soare, suficientă energie pentru a produce accelerarea unei nave de circa un milion de tone până la o viteză apropiată de cea a luminii. Ar fi nevoie însă și de un dispozitiv care să încetinească nava, la destinație.
Nu este prima dată când se pune problema semnalelor de la extratereștri. Una dintre primele explicații ale pulsarilor, semnale radio cosmice regulate, detectate pentru prima dată în 1967, vorbea despre unde radio de la extratereștri. S-a dovedit apoi că e vorba despre stele neutronice cu rotație rapidă.
Pentru astrofizicieni, explicația a fost aproape la fel de interesantă ca ipoteza extratereștrilor. La fel se va întâmpla și cu fluxurile radio rapide, atunci când se va afla ce le-a provocat.