Oamenii de știință au reușit să cartografieze ruinele subterane ale unui oraș roman din antichitate, folosind o tehnică radar care le permite să vadă sub pământ, fără a fi nevoie de săpături. Cercetătorii au rămas uimiți de nivelul de dezvoltare urbană al micii așezări.
Cartografierea cu unde radar le-a permis oamenilor de știință să descopere îngropate băi, o piaţă, un templu şi chiar o vastă reţea de canalizare într-un vechi oraş roman, fără ca nicio piatră să fi fost mutată, relatează marţi AFP, potrivit Agerpres.
Echipa de cercetători de la universităţile Cambridge din Marea Britanie şi Gent din Belgia a utilizat un radar de penetrare a solului, sau georadar, pentru a sonda subsolul pe o suprafață de 30,5 hectare din Falerii Novi, oraș situat la circa 50 km nord de Roma.
„Este prima dată când această tehnologie a fost utilizată pentru a cartografia un întreg oraş”, a declarat pentru AFP Martin Millett de la Universitatea Cambridge, coautor al studiului publicat marţi în Antiquity.
Tehnologia poate „vedea” sub suprafaţă cu ajutorul unei antene de radar care trimite în pământ un semnal electromagnetic prin intermediul unei unde radio şi „ascultă” ecourile reflectate de obiecte, notează Reuters. Echipamentul GPR a fost deplasat în zonă cu un vehicul de teren.
„Acest lucru schimbă cu adevărat modul în care putem studia şi înţelege oraşele romane - calea viitorului pentru arheologie”, a adăugat Millett.
Oraș foarte complex
Situat în regiunea Lazio, la aproximativ 50 de kilometri de capitala Italiei, oraşul a fost fondat în anul 241 î.e.n. şi a fost locuit până în 700 e.n. După anii '90, fosta aşezare a făcut obiectul săpăturilor şi studiilor. Tehnologia GPR a permis însă cercetătorilor să vadă cum a evoluat oraşul de-a lungul secolelor.
Conform datelor obţinute de oamenii de ştiinţă, „planul Falerii Novi s-a dovedit a fi mult mai puţin standardizat decât cel al multor alte oraşe romane, cum ar fi de exemplu Pompeii”, conform unui comunicat emis de Universitatea Cambridge.
„Templul, clădirea pieţei şi complexul termal, descoperite în timpul acestei cercetări sunt mai elaborate din punct de vedere arhitectural decât ceea ce ar fi fost de aşteptat pentru un oraş mic”, cu o populaţie de circa 3.000 de locuitori şi cel puţin 60 de case mari, după cum notează Reuters.
Cercetătorii au descoperit de asemenea o serie surprinzătoare de conducte de apă. Ţevile traversează o mare parte din Falerii Novi, trecând chiar şi pe sub clădiri, nu doar de-a lungul străzilor, aşa cum este cazul cel mai frecvent.
„Nivelul uimitor al detaliilor la care am ajuns la Falerii Novi şi caracteristicile surprinzătoare pe care le-a dezvăluit GPR-ul sugerează că acest tip de studiu ar putea transforma modul în care arheologii investighează siturile urbane”, a remarcat Martin Millett.
Activitatea este însă una de durată - analiza cantităţii imense de date strânse cu ajutorul tehnologiei GPR poate dura câteva luni.