Opt uimitoare descoperiri recente în privința anatomiei umane

Majoritatea oamenilor cred că în secolul XXI știm totul despre corpul uman. Totuși, în ultimii trei ani, oamenii de știință au făcut descoperiri uluitoare: un nou organ, o rețea de celule necunoscute până acum, modificarea temperaturii interne a corpului uman. 

Al 79-lea organ al corpului uman se află în abdomen

În 2017, mezenterul a devenit oficial al 79-lea organ uman. Existența acestei membrane care „tapetează” pereții cavității abdominale era cunoscută din secolul al XV-lea, dar se credea că e fragmentată și discontinuă. Cercetătorii au descoperit însă că este vorba de fapt de una și aceeași structură comună, care leagă intestinul de abdomen. Funcția sa exactă rămâne, totuși, un mister. 

Temperatura corpului a scăzut!

36,5 °C ar fi noua temeratură „normală” a corpului uman în secolul XXI, față de 37 de grade cum se spunea până acum. Potrivit cercetătorilor americani, care au studiat peste 600.000 de măsurări ale temperaturii în cazul locuitorilor Statelor Unite, între 1862 și 2017, temperatura medie a corpului uman a pierdut 0,03 °C la fiecare zece ani.

Motivele avansate ar fi o scădere a infecțiilor, grație dezvoltării economice, standardele de viață și igienă mai ridicate, o mai bună igienă dentară și folosirea antibioticelor.

Mii de capilare în centrul oaselor

Osul este adesea prezentat ca o structură inertă, constituită din țesut compact și spongios. Numai fața sa externă este bogat vascularizată și legată la circulația generală. Cel puțin asta s-a crezut până în ianuarie 2019, când cercetătorii au descoperit o rețea de capilare în chiar interiorul osului. Această rețea formează „o scurtătură” pentru ca celulele sanguine produse de măduva osoasă, aflată în centrul osului, să intre în circulație. Aceste capilare sunt totuși mult mai fine decât vasele normale, cu un diametru cuprins între 40 și 100 de micrometri. 

Există o limită absolută a rezistenței umane

Se pune adesea întrebarea limitelor corpului uman. Există oare o limită pentru recordul la 100 de metri sprint sau pentru săritura în înălțime? În iunie 2019, cercetătorii au stabilit o limită a rezistenței, adică pragul maxim de calorii pe care corpul le poate arde într-un interval de timp dat.

Comform calculelor lor, acest prag este echivalent cu de 2,5 ori rata metabolică bazală, adică 4.000 de calorii în medie pe zi. Asta nu înseamnă că este imposibil de depășit, ci că începând din acest moment, corpul începe să-și ia din rezerve, pentru că este incapabil să asimileze o cantitate mai mare de energie. 

Mușchi de reptilieni în mâini și picioare

Corpul uman poartă câteva vestigii ale trecutului, cum ar fi coccisul, un os care a rămas de la coadă, sau apendicele, o fostă bucată din cecumul care servește mamiferelor ierbivore să digere iarba.

În octombrie 2019, cercetătorii americani și francezi au descoperit la fetusul uman mușchi până acum necunoscuți în picioare și la mâini. În număr de 30 la vârsta de 7 săptămâni, ei fuzionează sau dispar complet în cursul evoluției fătului.

Acești mușchi tranzitorii ar constitui rămășițele unui strămoș comun pe care îl împărțim cu reptilele: terapsidele, care au trăit în urmă cu 200 de milioane de ani. 

Un nou organ pentru sensibilitatea la durere

În 2019, o nouă descoperire s-a adăugat listei „candidaților” la titulatura de organe: un tip de celule Schwann, care asigură izolarea electrică a fibrelor nervoase ale neuronilor.

Aceste celule, dispuse în rețea și situate sub piele, ar fi capabile să simtă direct durerea, independent de celulele nociceptrice care în mod normal asigură acest rol. O asemenea descoperire ar putea permite o mai bună combatere a durerilor cronice inexplicabile, spun cercetătorii.

Osul „fabella” vinovat de durerile de genunchi?

Până acum, s-a ştiut că în corpul uman sunt 206 oase, dar cercetătorii susţin că, în mod neaşteptat, a mai apărut un os, numit „fabella”. Cercetătorii spun că acest os sesamoid este vestigiul unui ligament calcificat situat în tendonul genunchiului. Cercetătorii încă nu ştiu care este funcţionalitatea acestuia. Se ştie, însă, că osul respectiv generează probleme de genunchi şi dureri acute, iar persoanele care suferă de osteoartrită au şanse duble să aibă osul „fabella”.

Analizând cazuri din ultimul secol, cercerătorii au ajuns la concluzia că „fabella” este de trei ori și jumătate mai frecvent acum decât era în 1918, nefiind prezent, totuși, la toți oamenii. De vină pentru această recrudescență ar fi alimentația mai bogată și mai variantă, dar și obezitatea, care pune o presiune crescută pe genunchi. 

Bolta plantară, secretul mobilității

Dacă omul s-a putut deplasa și a putut deveni biped, în mare parte se datorează picioarelor sale. Acestea a trebuit să fie suficient de solide pentru a putea suporta greutatea corpului și pentru a acționa ca un resort necesar mersului.

În februarie 2020, cercetătorii au descifrat secretul acestei remarcabile capacități: arcul longitudinal al piciorului, membrana ligamentoasă care leagă călcâiul cu degetele de la picioare. Bolta plantară acționează precum coarda elastică a unui arc, evitând ca piciorul să se prăbușească și, în plus, restituie din energie în timpul mersului sau alergatului. De aceea, persoanele cu picior plat au mai multe probleme cu coloana și obosesc mult mai repede când merg. 

Redactor: Luana Păvălucă