Corpul uman este într-o permanentă evoluție. Europenii au câștigat în medie 11 centimetri în înălțime într-un secol, au tendința de a-și pierde măselele de minte, iar creierul nostru s-a micșorat mult comparativ cu omul de Neanderthal. Cercetătorii Universității Adelaide din Australia tocmai au adus o nouă dovadă a acestei evoluții continue: prezența unei artere suplimentare în antebraț.
Artera mediană a antebrațului apare în stadiul embrionar al fătului, dar ea, de regulă, dispare ulterior, pe măsură ce embrionul crește. Acum, au constatat oamenii de știință, ea este prezentă de trei ori mai frecvent la adulți decât era în urmă cu un secol, ceea ce arată o schimbare extrem de rapidă pe scara evoluției umane.
Cercetătorii au analizat cadavrele a 78 de persoane de origine europeană născute în prima jumătate a secolului XX. I-au numărat pe cei care aveau artera mediană și au comparat numărul cu o analiză despre persoanele născute între 1846 și 1997.
Specialiștii în anatomie studiază din secolul al XVIII-lea prezența acestei artere la adulți, așa că cercetătorii au putut compara datele și au ajuns la concluzia că prezența ei este tot mai întâlnită la oamenii din contemporaneitate, potrivit studiului publicat în Journal of Anatomy.
Prevalența ar fi de circa 10 la sută în rândul persoanelor născute la mijlocul anilor 1880, față de 30 la sută în rândul celor născute la sfârșitul secolului XX, ceea ce arată o creștere semnificativă într-o perioadă destul de scurtă, din punct de vedere al evoluției.
Ce rol are artera mediană a antebrațului?
Artera mediană se formează destul de timpuriu în cursul dezvoltării fătului. Ea aduce sânge în centrul brațului, pentru a asigura creșterea mâinilor și a degetelor în timpul perioadei gestaționale. Cam în jurul vârstei de opt săptămâni, artera regresează, „predând ștafeta” celorlalte vase - arterele radială și ulnară. Însă această autodistrugere a arterei nu se întâmplă întotdeauna și așa se face că la unii adulți ea este încă prezentă.
Prevalența ei în creștere ar putea semnala mutații ale genelor implicate în dezvoltarea arterei mediane sau o problemă de sănătate la mame în timpul sarcinii sau poate este vorba despre ambele aspecte. Dar dacă această tendință va continua, până în 2100 majoritatea persoanelor vor avea o arteră mediană a antebrațului, spune Teghan Lucas, unul dintre autorii studiului.
O arteră în plus, avantaj sau dezavantaj?
Această evoluție este cu atât mai curioasă cu cât ea aduce, de fapt, un dezavantaj persoanelor ce prezintă artera mediană. Atunci când este prezentă, artera trece prin canalul carpian și poate comprima nervul median, ceea ce provoacă sindromul de tunel carpian (care se manifestă prin furnicături și amorțeli în degete).
Mai mult, spațiul limitat din tunelul carpian poate provoca o tromboză, un anevrism, o calcifiere sau chiar o ruptură a arterei.
În unele cazuri însă, destul de rare, prezența unei artere suplimentare poate fi un avantaj, pentru că ar constitui un „canal de salvare” pentru a alimenta mâna cu sânge atunci când arterele radială și ulnară ar deveni, dintr-un motiv sau altul, nefuncționale. Am mai putea presupune, totodată, că o arteră suplimentară ar oferi o mai bună dexteritate sau o fortificare a antebrațului.
Nu este însă pentru prima dată când se observă astfel de modificări în organismul uman. În ultimii ani s-a constatat, de pildă, că prezența unui mic os la genunchi (fabella) este de trei ori mai frecventă în rândul oamenilor contemporani decât era acum un secol. Nici în acest caz nu se știe exact la ce ar servi acest os.
Citiți și: Opt uimitoare descoperiri recente în privința anatomiei umane
