Neuronii care ne paralizează în timpul somnului

Cercetătorii au identificat neuroni care, în timpul fazelor somnului paradoxal, asimilat perioadelor cu vise, ne paralizează pur și simplu, pe o durată limitată, pentru a ne menține corpul imobil.

Studiul, publicat luni în revista specializată Brain, ar putea contribui la înțelegerea mai bună a anumitor tulburări ale somnului, în special o boală neurologică ce împiedică această paralizie corporală naturală. Se numește tulburare comportamentală în somnul paradoxal (SBD, Sleep Behavior Disorder) și se declanșează în jurul vârstei de 50 de ani.

Chiar dacă intră în somn profund, bolnavul care suferă de SBD vorbește, se agită, lovește cu picioarele și sfârșește prin a cădea din pat. În aceste cazuri, fără să se știe de ce, paralizia corporală este absentă. Maladia este o „parasomnie”, marcată de mișcări anormale care reflectă probabil ceea ce visează pacientul.

Cercetătorii de la Lyon au făcut studiul pe șoareci și spun că descoperirea lor ar putea fi de mare folos și pentru studierea maladiei Parkinson, cele două patologii având legătură.

Ei au identificat în creier un grup de neuroni responsabili cu această paralizie temporară a mușchilor.

Au încercat să neutralizeze acești neuroni injectând șoareci cu un produs care blochează secreția de glutamat, o moleculă chimică neurotransmițătoare, care asigură transmiterea de mesaje de la un neuron la altul. Acești neuroni au fost deconectați de la rețeaua cerebrală de care e nevoie pentru paralizia corporală în timpul somnului paradoxal. Șoarecii tratați s-au mișcat în timpul somnului paradoxal, comportându-se ca pacienții care suferă de SBD.

Următoarea etapă pentru cercetători este să înțeleagă premisele degenerescenței neuronale. Pacienții diagonosticați cu SBD dezvoltă aproape sistematic simptomele motorii ale maladiei Parkinson (rigiditate, tulburări de echilibru) în medie peste zece ani.