Când vor ajunge pe Pământ fragmentele de asteroid prelevate de la 300 de milioane de kilometri distanță. NASA are un laborator special
Oamenii de ştiinţă americani sunt nerăbdători să primească în laboratorul NASA pregătit la Houston eşantioanele prelevate de sonda Osiris-Rex în urmă cu trei ani de pe asteroidul Bennu, la 300 de milioane de kilometri de Terra. Studierea materialelor colectate le va permite cercetătorilor să înţeleagă mai bine felul în care s-a format Sistemul Solar şi modul în care Terra a devenit o planetă locuibilă.
Fragmentele de rocă prelevate de pe asteroidul Bennu ar trebui să ajungă pe Terra la sfârşitul lunii septembrie, după o îndelungată călătorie în spaţiu, scrie Agerpres, preluând AFP.
Ele au fost colectate în 2020, la o distanţă de peste 300 de milioane de kilometri de Terra.
A fost pentru prima dată când NASA a colectat eşantioane de pe un asteroid pentru a le aduce apoi pe Pământ. Japonia a realizat deja o misiune de acest tip: sonda Hayabusa-2 a adus în 2020 pe Terra aproximativ 5,4 grame prelevate de pe asteroidul Ryugu.
De această dată, NASA speră să găsească în preţioasa capsulă spaţială o cantitate puţin mai mare: până la 250 de grame de materie.
Data prevăzută a aterizării este 24 septembrie, la o bază militară din deşertul din Utah, în vestul Statelor Unite, la aproape şapte ani după lansarea sondei Osiris-Rex, din statul Florida, în septembrie 2016.
Ce speră să găsească cercetătorii
Eşantioanele vor fi transportate apoi la Centrul Spaţial Johnson din Houston, în Texas. Acolo, o mare cutie din metal şi sticlă le aşteaptă. Lungi mănuşi albe sunt lipite etanş de părţile laterale ale cutiei, în care oamenii de ştiinţă îşi vor introduce braţele pentru a manipula preţioasa comoară.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Menţinerea unui mediu ermetic şi steril reprezintă o condiţie primordială pentru a nu contamina eşantioanele, conţinute într-o capsulă care va necesita mai multe zile de muncă minuţioasă pentru a fi deschisă.
„Bazându-ne pe observaţiile făcute asupra asteroidului, ne aşteptăm la multe roci foarte întunecate, potenţial mai multe tipuri care vor conţine carbon şi compuşi organici”, a declarat Nicole Lunning, care coordonează departamentul din cadrul NASA specializat în conservarea eşantioanelor.
Aceşti compuşi reprezintă „elementele de bază ale vieţii”, a explicat ea, subliniind totodată că nu este vorba despre elemente vii propriu-zise.
„Este lucrul care a motivat ideea de a colecta aceste eşantioane. Plasarea sondei pe acest tip de asteroid ne permite să înţelegem care sunt precursorii care au putut să alimenteze viaţa pe Terra”, a adăugat specialista americană.
Eșantioane necontaminate
Însă nu toate eşantioanele vor fi analizate imediat, pentru a lăsa astfel generaţiilor viitoare posibilitatea de a le studia cu ajutorul unor tehnologii noi.
La fel s-a procedat şi cu eşantioanele de pe Lună aduse pe Pământ de astronauţii din programul Apollo, iar majoritatea lor sunt conservate tot la Centrul Spaţial Johnson.
Spre deosebire de fragmentele de asteroizi găsite uneori pe Terra după prăbuşirea lor naturală pe planeta noastră, cele prelevate de pe Bennu nu vor fi contaminate prin pătrunderea lor în atmosfera terestră.
„Aceste eşantioane nu au lovit Terra”, a subliniat o specialistă în geochimie de la NASA, Eve Berger, care aşteaptă cu nerăbdare sosirea eşantioanelor. „Ele nu au fost expuse la nimic, doar la condiţiile din spaţiul îndepărtat”, a mai spus ea.
Interesul privind analiza compoziţiei asteroizilor din Sistemul Solar se bazează pe faptul că aceste obiecte cosmice sunt compuse din aceleaşi materii care au format planetele, dar ele au rămas intacte.
„Asta va putea să ne ajute să înţelegem ce exista disponibil” în spaţiu în acea epocă, a explicat Eve Berger. „Iar dacă putem să înţelegem ce s-a întâmplat cu Terra, atunci vom putea să extrapolăm şi în privinţa altor corpuri cereşti”, a adăugat ea.
Este oare posibil ca un detaliu care nu a fost niciodată observat până acum să fie descoperit în aceste eşantioane? „Nu se ştie niciodată”, a răspuns cercetătoarea americană. „Vom şti mai multe despre acest lucru peste câteva luni, dar ar fi formidabil să fie aşa”, a mai spus Eve Berger.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
