Adrian Șonka, astronom: Luna încă are o grămadă de mistere
Ar fi trebuit ca tot sistemul solar să fie până acum plin de oameni care se iau la bătaie pe locuri de parcare și pe Marte, și pe Lună și peste tot, dar din păcate, merge greu cu progresele în descifrarea misterelor Universului, spune astronomul Adrian Șonka. Luna, de pildă, cel mai apropiat corp ceresc, are încă o grămadă de mistere și de secrete, chiar dacă au trecut 50 de ani de când oamenii au ajuns acolo. Acum, asistăm la o premieră istorică în explorarea Lunii, reuşită de China. O sondă lansată în 8 decembrie 2018 a ajuns în joi dimineaţă, 3 ianuarie 2019, pe faţa ascunsă a satelitului natural. Adrian Șonka, autor al volumului „Ghidul micului astronom în Univers”, a explicat la Digi24 ce înseamnă pentru omenire și pentru lumea științifică demersul chinezilor.
„E un demers foarte, foarte serios, sunt oameni serioși, de exemplu, înainte să ajungă pe Lună au cartografiat Luna și au o hartă a întregii Luni la fel de bună ca cea făcută de NASA de-a lungul timpului. Și după ce au cartografiat Luna, au trimis o sondă pe partea aceasta a Lunii, care se vede de pe Pământ, după care au trimis o sondă pe partea opusă, ceea ce s-a întâmplat acum. Și plănuiesc la anul sau peste doi ani să trimită o sondă care să și aducă material pe Pământ, deci ei sunt foarte, foarte serioși și sunt a treia nație care ajunge efectiv pe Lună cu o sondă spațială, întâi au fost rușii, apoi au fost americanii și acum chinezii”, a explicat astronomul Adrian Șonka.
În cazul acestei sonde, trimiterea datelor va dura câteva zile selenare. Numai că o zi selenară durează cam vreo 28 de-ale noastre. Sonda va trebui să reziste la temperaturi foarte mari, cam de 100 de grade, și la temperaturi de minus 100 de grade și de aceea nu este garantată la mai mult de câteva nopți selenare. În câteva zile selenare, va putea observa și ce se întâmplă noaptea, să studieze și rocile și o să se facă și astronomie, radioastronomie de pe partea cealaltă a Lunii. E prima dată când se întâmplă așa ceva, a arătat Adrian Șonka.
„Ceea ce e mult mai spectaculos este că ei au trimis și un satelit - au vrut doi, dar unul n-a funcționat - care este folosit ca releu: transmite informațiile pe Pământ, pentru că nu poți de pe partea opusă a Lunii să vorbești cu Pământul direct. Cred că doar ei cu satelitul lor mic vor putea transmite informații. Acum, la Lună nu mai avem decât o singură altă sondă, a NASA, care este acolo din 2009, dar ea nu cred că se potrivește cu sistemul de transmisie de date”, a spus astronomul.
O groapă adâncă cu încă o groapă adâncă
Luna încă are secrete, mai ales în ceea ce privește cum s-a format și când și chiar acum chinezii au trimis o sondă spațială într-o groapă foarte adâncă, care mai are încă o groapă adâncă. Este un crater imens, care are un crater foarte adânc și în craterul acesta au trimis sonda, să se studieze cât se poate de adânc. Deci Luna încă are o grămadă de mistere, subliniază Adrian Șonka.
Unii se întreabă de ce demersul chinezilor este considerat un pas atât de important, din moment ce au trecut deja 50 de ani de când primii oameni au ajuns pe Lună. E mult, e puțin? „Acum, în 50 de ani, trebuia deja să avem politică pe Lună, să vorbim și despre politicieni pe Lună și ce fac ei pe acolo, dar din păcate merge totul foarte lent. Ar fi trebuit ca tot sistemul solar să fie plin de oameni care se iau la bătaie pe locuri de parcare. Și pe Marte, și pe Lună și peste tot, dar din păcate, merge greu”, a spus, glumind, astronomul Adrian Șonka.
O sondă lansată în 8 decembrie 2018 a ajuns în joi dimineaţă, 3 ianuarie 2019, pe faţa ascunsă a satelitului natural şi a trimis deja primele fotografii de la sol. Este un pas important pentru a doua economie a lumii, care are ambiţii spaţiale pe măsură. Sonda va face experimente cu plante, va explora resursele şi va studia vântul solar. Dacă pe faţa Lunii care este mereu întoarsă către Terra omul a pus piciorul acum 50 de ani, pe cealaltă emisferă nu ajunsese nici măcar un aparat de exploare. Unul dintre motive era imposibilitatea de a comunica direct cu Terra. De aceea sonda chineză se foloseşte de un satelit-releu, plasat pe o orbită convenabilă.
Citiți și: Eclipsa pe care o vei putea vedea din tramvai luna aceasta
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
