Ce e „casa pasivă”, unde toate facturile sunt mici și care folosește la maximum energia termică, inclusiv cea produsă de corpul uman

Necesitățile impuse de reducerea consumului și tranziția către energie verde readuc în actualitate tema așa-numitelor „case pasive”, considerate a fi în acest moment cele mai „sănătoase” construcții din punct de vedere ecologic și al costurilor de întreținere, care pot fi de până la 10 ori mai mic decât în cazul unei locuințe obișnuite.

Casele pasive sunt cele mai „sănătoase„ construcții de locuit, iar costurile de întreținere pot fi de până la 10 ori mai mici decât în cazul unei locuințe normale. De exemplu, pentru o casă pasivă de 160 de metri pătrați, într-o lună de iarnă cheltuielile vor costa în jur de 100 de lei, în comparație cu o casă tradițională pentru care aceleași cheltuieli pot ajunge la 1.000 de lei.

Recent, Comisia Europeană a propus o intervenție de urgență pe piețele europene ale energiei pentru a face față recentelor creșteri dramatice ale prețurilor. Astfel, Executivul european a propus obligația de reducere a consumului de energie electrică cu cel puțin 5% în timpul orelor de vârf selectate, iar statele membre UE vor trebui să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023.

„Consumul de energie pentru încălzire este stabilit la valoarea de 15kwh pe mp şi pe an, care înseamnă cam o zecime a energiei necesare încălzirii unei clădiri obişnuite", a explicat arhitectul Ede Abos, preşedinte al Asociaţiei Casa Pasivă.

Totul vine însă cu un cost: o astfel de clădire este cu 15-20% mai scumpă decât una obişnuită.

Cum trebuie poziționată o „casă pasivă” în funcție de Soare pentru a avea un consum energetic scăzut

Conceptul de „casă pasivă” a luat avânt la sfârşitul anilor '80, după ce primul exemplar de astfel de locuință a fost construit în 1973 în Danemarca.

Designul pune prioritate pe etanșeitatea structurii astfel încât să nu fie eliminată căldura, iar energia termică să poată fi folosită la maximum. Practic, o astfel de casă poate fi încălzită inclusiv cu căldura produsă de corpul uman.

Pentru o astfel de performanţă, casele pasive au câteva elemente de construcţie importante.

În primul rând, contează foarte mult felul în care respectiva casă este poziționată față de punctele cardinale. Astfel, o locuință ecologică poate capta 60% din lumina Soarelui, dacă e orientată spre Sud, 10-15% din lumină dacă e spre Nord și puțin sub 20% dacă este spre Est sau Vest.

Alte aspecte importante care contribuie la reducerea consumului energetic: forma compactă, ferestrele superioar din punct de vedere tehnologic și izolația termică impecabilă.

O locuință ecologică modernă presupune un sistem de ventilație modern, unde nu mai trebuie să deschizi geamul „pentru a face curent” în casă

Încălzirea poate fi astfel asigurată cu ajutorul unor pompe speciale de căldură care acumulează energia din sol, aer sau apă și pe care o transformă apoi în căldură, degajată prin calorifere.

Subiectul a fost abordat în emisiunea „Planeta esti tu!”, difuzată de Digi 24 pe data de 24 septembrie 2022.

Panourile solare reprezintă și ele o soluție optimă, indiferent de anotimp.

De asemenea, se pot folosi și panourile radiante, numite și „panouri infraroșu”, care pot fi branșate la o rețea de energie electrică și utilizează radiația termică pentru încălzirea unui spațiu. Acest sistem e mai avantajos pentru sănătate: aerul cald nu e unul „uscat” iar spațiul se încălzește uniform.

O locuință ecologică presupune și un sistem de ventilație modern cu recuperare de căldură, care să fie capabil în același timp să ventileze aerul și să ofere astfel în permanență aer proaspăt. Deschiderea geamuilor „pentru a face curent” sau folosirea unui aparat clasic cu aer condiționat nu reprezintă soluții optime energetic. sau a AC reprezintă soluția. Și, nu în ultimul rând, o „casă pasivă” folosește echipamente electronice economice.

Acest articol este susținut de ING.