Casele pasive, model de eficienţă: încălzite cu bani puţini şi chiar şi cu căldura corpului uman

Cum arată viața la bloc, într-un oraș în care oamenii se încălzesc și astăzi cu sobe pe lemne

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Apărut la sfârşitul anilor '80, conceptul caselor pasive presupune folosirea la maximum a energiei termice, de orice fel, produsă în interiorul clădirii.

"Consumul de energie pentru încălzire care este stabilit la valoarea de 15kwh pe mp şi pe an, care înseamnă cam o zecime a energiei necesare încălzirii unei clădiri obişnuite", explică Ede Abos, arhitect, preşedintele Asociaţiei Casa Pasivă.

Pentru o astfel de performanţă, casele pasive au câteva elemente de construcţie importante: "orientarea, forma compactă, o izolaţie termică impecabilă, nişte ferestre superioare din punct de vedere tehnologic", detaliază Constantin Jurcă, proiectant autorizat de construcţii pasive.

Totul vine însă cu un cost: o astfel de clădire este cu 15-20% mai scumpă decât una obişnuită.

Chiar dacă în Europa, tot mai multe locuinţe sunt construite după standardele de eficienţă energetică maximă, în România nu există nicio astfel de super-casă.

În schimb, de câţiva ani încoace 32 de blocuri din Oradea au fost reabilitate termic, iar alte 130 vor fi termoizolate în curând.

"Aceste proiecte de reabilitare termică presupun realizarea de termosisteme pe bloc, înlocuirea tâmplăriilor, izolarea conductelor, măsuri care ar trebui să ducă la reducerea consumului de energie cu aproximativ 40%", spune Marius Moş, directorul Direcţiei de Management Proiecte Finanţări Internaţionale Primăria Oradea.

Specialiştii susţin că această eficienţă termică poate fi sporită, dacă la reabilitarea blocurilor se ţine cont de criteriile de bază ale conceptului de casă pasivă. Pe lângă o izolare perfectă, trebuie schimbate geamurile şi să fie instalate sisteme speciale de ventilaţie.

"De obicei, performanţele sunt de reducere cu circa 85% de economie de energie termică", confirmă Constantin Jurcă.

Autorităţile orădene vor ca în viitor nu doar blocurile, ci şi instituţiile să fie incluse în programul de reabilitare termică a clădirilor.

reporter: Edina Szomoru
operator: Darius Pop

editor web: Adrian Laboş