România furată | Cum au devenit panseluțele simbolul jafului

Primăriile din Bucureşti au plătit, în ultimii nouă ani, 800 de milioane de euro pentru amenajarea spaţiilor verzi. Cu toate acestea, capitala României este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la spaţiu verde pe cap de locuitor şi calitatea aerului. Specialiştii susţin că banii au fost cheltuiţi haotic, fără să se urmărească dezvoltarea spaţiului verde şi reducerea poluării, ci plata unor achiziţii supraevaluate. Mai multe detalii, de la ora 21:00, la România Furată.

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Amenajarea spaţiilor verzi s-a transformat într-o afacere de sute de milioane de euro, în ultimii şase ani. Banii sunt împărţiţi de câteva firme de casă.

„Au câştigat un anume monopol, pentru că eu acum, declarativ, dacă aş vrea să schimb firmele acestea, nu cred că aş avea un potenţial candidat pe piaţă. Firmele acestea le cunosc din anii 1998-1999. Ele funcţionau sub denumiri diferite. Patronii cam aceiaşi sunt”, spune Alexandru Cioabă, director adjunct ADP Sector 2.

Firmele agreate cumpără la preţ infim şi apoi vând primăriilor la suprapreţ. Cel mai mare adaos e la panseluţe.

„Sunt undeva la câţiva zeci de eurocenţi. Raportul e undeva de 1 la 100”, spune Adrian Vigheciu, director general ADP Sector 6.

Achiziţia plantelor şi copacilor se face după aceeaşi metodă în toată Capitala: se cumpără specii scumpe care se ofilesc repede. Niciun primar nu urmăreşte înverzirea şi oxigenarea Bucureştiului, ci cheltuirea ineficientă a banilor.

„Acest tip de amenajare se evidenţiează prin faptul că se vede lipsa unor studii: studii de specialitate, studii de trafic, studiu socio, pentru a vedea unde poposesc oamenii, unde preferă să stea şi prin caracterul vegetaţiei propuse. Nu înţelegem de ce s-au construit aceste jardiniere, în care s-a adăugat pământ suplimentar. Atunci când plantezi un arbore nou, balotul sau rădăcinile, sunt cât mai aproape de suprafaţa pământului. Pentru arborii deja existenţi mari, doar adăugarea pâmântului suplimentar pe trunchi nu face altceva decât să-i dăuneze”, afirmă Andreea Lefter, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din Bucureşti.

Deciziile edililor din Capitală au făcut ca bucureştenii să aibă de trei ori mai puţin spaţiu verde decât minimul admis de Uniunea Europeană, care e de 26 de metri pătraţi. Pentru a nu fi amendaţi de Uniunea Europeană, fosta conducere a Primăriei Capitalei a mărit artificial spaţiul verde al Bucureştiului.

„Ce-a făcut Sorin Oprescu prin acest Cadastru Verde este că într-o zi, peste noapte, de la 9 metri pătraţi cât avea Bucureştiul în 2009, s-a ajuns, scriptic, să avem 23 de metri. A tras Pădurea Băneasa în intravilan, pe hârtie, însă n-a putut să modifice şi analizele de calitate a aerului”, declară Nicolae Rădulescu Dobrogra, preşedintele EcoCivica.

Mai multe detalii despre această afacere, urmăriţi astăzi, de la ora 21.00, la România furată.