Live Text Civili uciși în atacul din Harkov, inclusiv un bebeluș. Luptele din Donbas au ajuns la „intensitate maximă”
Ziua 92 a războiului din Ucraina este în desfășurare. Armata ucraineană spune că 40 de orașe din regiunea Donbas sunt sub bombardamentele continue ale rușilor. Armata rusă vrea să cucerească un obiectiv militar cheie, Sievierodonețk și lansează mortare de la margine orașului. Armata ucraineană spune că a respins 10 atacuri și a distrus tancuri și drone rusești. Între timp, președintele Volodimir Zelenski a făcut un apel către Occident pentru mai multe arme. Rusia spune că va debloca porturile ucrainene pentru a permite exporturile de cereale, dar cere în schimb să fie ridicate sancțiuni.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
14 civili au fost ucişi joi în atacurile forţelor ruse
ACTUALIZARE 23.20 Numărul total al persoanelor ucise în atacurile de joi din orașul Harkov din nord-estul țării a ajuns la opt, inclusiv un bebeluș de 5 luni, a anunțat pe Facebook șeful Poliției Naționale, Ihor Klimenko, potrivit BBC.
De asemenea, patru civili au fost uciși în estul regiunii Donețk, a declarat guvernatorul regional.
Alți doi au murit în regiunea sudică Nikolaev, în timp ce infrastructura civilă, inclusiv un magazin și clădiri rezidențiale, a fost avariată de bombardamentele rusești, a declarat comandamentul militar regional.
Rusia spune că a confiscat centrala nucleară de la Zaporojie din motive de siguranță
ACTUALIZARE 23.00 Trupele ruse au confiscat centrala nucleară ucraineană Zaporojie pentru a proteja combustibilul și materialele nucleare, afirmă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit BBC.
Aceasta este cea mai mare centrală nucleară din Europa, generând mai mult de jumătate din energia nucleară a Ucrainei și 20% din aprovizionarea totală cu energie electrică a țării.
Forțele ruse au bombardat centrala Zaporojie la 3 martie, iar ulterior au preluat controlul. În prezent, doar două din cele șase reactoare ale sale sunt în funcțiune.
„Subliniem încă o dată că plasarea sub protecție de către personalul militar rus a centralei nucleare din Zaporojie a fost justificată din punctul de vedere al prevenirii unei scurgeri de materiale nucleare și radioactive la o instalație nucleară care s-a întâmplat să se afle în zona operațiunii militare speciale”, a declarat Maria Zaharova.
Comentariile ei au venit ca răspuns la o declarație a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a anunţat că dorește să viziteze centrala pentru a verifica dacă plutoniul și uraniul îmbogățit nu au fost deturnate către alte utilizări.
Zaharova a respins îngrijorările AIEA, afirmând că uraniul era slab îmbogățit, iar plutoniul se afla în combustibilul uzat și nu putea fi separat „fără utilizarea unor echipamente destul de complexe pe care doar câteva țări le au”.
Ungaria ar avea nevoie de până la 4 ani pentru a renunţa la gazul rusesc
ACTUALIZARE 22.50 Ungaria are nevoie de 3 ani şi jumătate până la 4 pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc şi să facă investiţii uriaşe pentru a-şi ajusta economia până când se ajunge la o înţelegere cu privire la toate chestiunile, şi nu poate sprijini embargoul petrolier propus de UE, a declarat joi şeful de cabinet al prim-ministrului ungar, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat pentru agenţia Reuters că nu perioada de tranziţie este cea mai mare problemă care stă în calea unui acord.
Comisia Europeană a propus în această lună noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, dar are nevoie de sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale UE, iar Ungaria, fără ieşire la mare şi care depinde puternic de importurile de petrol ruseşti printr-o conductă, le-a blocat.
„Dacă toate celelalte condiţii sunt acolo, atunci 3,5 până la 4 ani ar fi suficient (...). Dar până la un acord cu privire la toate, nu există un acord cu privire la nimic”, a spus Gulyas în acest interviu.
Un alpinist a înfipt steagul Ucrainei pe Vârful Putin din Kârgâzstan
ACTUALIZARE 22.30 Poliția kirghiză anunță că investighează după ce un steag al Ucrainei a fost înfipt pe un vârf de munte denumit „Putin” în onoarea dictatorului rus. Joi, un alpinist a publicat un clip video pe Twitter ce arată un steag al Ucrainei fluturând lângă un indicator ce identifică zona drept „Vârful Putin”, la o altitudine de 4.446 metri.
Putin șantajează Occidentul cu criza alimentară
ACTUALIZARE 21.37 Președintele rus Vladimir Putin șantajează din nou Occidentul spunând că este gata să ajute la „depăşirea crizei alimentare” provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei.
Rusia „este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării sancțiunilor motivate politic de către Occident”, a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi.
Kremlinul precizează că acest apel a avut loc „la iniţiativa părţii italiene”.
Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina „nu sunt fondate”.
Scandal între Polonia și Germania după ce Duda s-a plâns că Scholz și-a încălcat promisiunea de a furniza tancuri Varșoviei
ACTUALIZARE 21.30 Președintele polonez, Andrzej Duda, a acuzat guvernul german, marți, că nu s-a ținut de cuvânt și nu a livrat Poloniei tancuri noi drept compensație pentru tancurile din perioada sovietică pe care guvernul de la Varșovia le-a trimis Ucrainei, scrie Politico.
Luna trecută, cancelarul Olaf Scholz a inaugurat așa numitul „Ringtausch”, un aranjament prin care membrii NATO de pe Flancul Estic furnizează tancuri din perioada sovietică Ucrainei, în schimbul unor tancuri moderne fabricate în Germania, precum modelul „Leopard”.Scholz și oficialii germani au argumentat că acest aranjament este avantajos pentru Ucraina pentru că soldații ucraineni care se luptă cu invadatorii ruși pot primi aceleași tancuri cu care sunt deja obișnuiți, în timp ce țările din estul NATO primesc tancuri noi.
În cadrul unui interviu oferit presei germane, Duda a spus că guvernul german nu și-a respectat angajamentul de a livra noi tancuri pentru a le înlocui pe cele exportate.
„Nu și-au onorat această promisiune. Și, sincer, suntem foarte dezamăgiți de asta”, a spus președintele polonez.
Citește continuarea AICI
Ce presupune „Eurasia Mare”, mega-proiectul lui Putin
ACTUALIZARE 21.25 Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut joi conturarea unei strategii de dezvoltare a unei „mari asocieri eurasiatice”, care să facă faţă noilor provocări internaţionale, cum ar fi acţiunile statelor occidentale împotriva ţărilor care au „politici independente”.
„A sosit momentul să elaborăm o strategie integrală de dezvoltare pentru o mare asociere eurasiatică ce trebuie să reflecte provocările cheie cu care ne confruntăm'' şi care să facă paşii necesari pentru noi acorduri complementare regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), a indicat Putin în intervenţia sa prin legătură video la Forumul Economic Eurasiatic care se desfăşoară la Bişkek, capitala Kîrgîzstanului.
Acest forum, premergător summitului de vineri al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), reuneşte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Rusia.
La rândul său, preşedintele kazah Kasim-Yomart Tokaiev, prezent în persoană la forum, a apreciat drept posibilă implementarea mega-proiectului denumit ''Eurasia Mare'', propus de Putin şi care prevede în esenţă sporirea cooperării economice cu China a statelor din această regiune foste republici sovietice.
„Mai devreme sau mai târziu, îl vom implementa. Şi, cum a spus preşedintele rus Vladimir Vladimirovici (Putin), este posibil ca şi alte ţări să se poată alătura” acestui proiect, a afirmat Tokaiev.
Mai mulți soldați ucraineni, găsiți ascunși la Azovstal
ACTUALIZARE 21.20 Șeful Republicii Populare separatiste ucrainene Donețk spune că unii dintre soldații ucraineni ținuți în detenție după căderea oțelăriei Azovstal din Mariupol nu se află acolo pentru că s-au predat, ci pentru că au fost capturați, scrie BBC.
Într-un interviu acordat agenției ruse RIA Novosti, Denis Pușilin spune că trupele ucrainene au fost găsite ascunzându-se – sau rămânând intenționat în urmă – în timpul capitulării taberei, săptămâna trecută. Sfârșitul bătăliei sângeroase a însemnat căderea totală a Mariupolului în mâinile Rusiei.
Ca urmare, forțele ruse și pro-ruse nu pot spune cu 100% certitudine dacă mai rămâne cineva ascuns la oțelărie. Totuși, astfel de „rătăcitori” nu reprezintă o amenințare activă, spune Pușilin.
Urmează să aibă loc verificări pe platforma industrială, adaugă el, unde forțele ruse vor căuta ucrainenii și minele rămase.
Rusia plănuiește o lege pentru a confisca activele firmelor occidentale care încearcă să plece
ACTUALIZARE 21.17 Rusia vrea să promoveze o nouă lege care îi va permite să preia controlul asupra afacerilor locale ale companiilor occidentale care decid să părăsească Rusia din cauza invaziei din Ucraina, notează BBC.
Legea, care ar putea intra în vigoare în câteva săptămâni, va conferi Rusiei puterea de a interveni atunci când există o amenințare la adresa locurilor de muncă sau a industriei locale, ceea ce va face mai dificilă retragerea rapidă a afacerilor companiilor occidentale, cu excepția cazului în care acestea sunt pregătite să suporte o lovitură financiară mare.
Sute de mărci internaționale, printre care Starbucks, Coca Cola, Levi’s și Apple, au părăsit Rusia sau și-au suspendat vânzările în această țară de când aceasta a invadat Ucraina în februarie.
Acest lucru se întâmplă în condițiile în care economia rusă, tot mai izolată de sancțiunile occidentale, se afundă în recesiune pe fondul unei inflații de două cifre.
Vladimir Putin a vorbit cu premierul italian Mario Draghi
ACTUALIZARE 20.00 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat joi după-amiază, la telefon, cu premierul italian Mario Draghi, potrivit The Guardian.
Într-o declarație după convorbire, guvernul italian a precizat că cei doi au discutat despre situația din Ucraina, despre criza alimentară și despre impactul acesteia asupra țărilor sărace. Nu au fost oferite alte detalii despre convorbire.
De asemenea, Kremlinul a declarat că Putin i-a spus lui Draghi că Rusia este pregătită să contribuie în mod semnificativ la rezolvarea crizei alimentare internaționale, dar numai dacă Occidentul ridică sancțiunile.
Liderul rus a mai spus că Moscova este pregătită să continue furnizarea neîntreruptă de gaze către Italia, a precizat Kremlinul.
Blinken: Sprijinul Chinei pentru Putin „ar trebui să tragă semnale de alarmă”
ACTUALIZARE 19.55 Secretarul de stat american Antony Blinken a criticat China pentru că a apărat războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, afirmând că această apărare „ar trebui să tragă semnale de alarmă pentru noi toți cei care considerăm regiunea Indo-Pacific ca fiind acasă”, potrivit CNN.
„Chiar și în timp ce Rusia se mobiliza în mod clar pentru a invada Ucraina, președintele Xi și președintele Putin au declarat că prietenia dintre țările lor era, citez, „fără limite””, a declarat Blinken într-un discurs despre politica administrației Biden față de China la Universitatea George Washington.
El a subliniat că SUA nu caută un conflict sau un nou Război Rece cu China.
„Sarcina noastră este de a dovedi încă o dată, că democrația poate face față provocărilor urgente, poate crea oportunități, poate promova demnitatea umană, că viitorul aparține celor care cred în libertate și că toate țările vor fi libere să își traseze propriile căi fără constrângere”, a spus Blinken. „Nu căutăm un conflict sau un nou Război Rece. Dimpotrivă, suntem hotărâți să le evităm pe amândouă.”
„Chiar dacă războiul președintelui Putin continuă, vom rămâne concentrați asupra celei mai serioase provocări pe termen lung la adresa ordinii internaționale – și aceasta este reprezentată de Republica Populară Chineză”, a adăugat el.
Suedia respinge acuzaţiile Turciei că Stockholmul finanţează terorismul
ACTUALIZARE 19.05 Guvernul suedez a declarat că nu finanţează terorismul, aşa cum susţine Ankara, care spune că acest lucru împiedică Turcia să susţină cererea ţării nordice de a adera la NATO, informează joi DPA, potrivit Agerpres.
Suedia a emis un comunicat în care descrie strategia sa de asistenţă pentru a contracara preocupările de securitate ale guvernului turc.
Finlanda şi Suedia cer aderarea la NATO, punând capăt atitudinii neutre menţinute multă vreme după modificarea situaţiei securităţii europene în urma invadării Ucrainei de către Rusia.
Cu toate acestea, noii membri trebuie să fie conveniţi în unanimitate de către ţările din alianţa de apărare, iar Turcia blochează Helsinki şi Stockholmul, spunând că ambele ar trebui să oprească propaganda şi finanţarea "organizaţiilor teroriste" precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) interzis şi Unităţile Populare de Apărare (YPG) ale miliţiei kurde siriene.
Forţele de securitate turce au adesea ciocniri cu YPG de-a lungul graniţei şi de asemenea în Siria. Ankara consideră că grupul este legat de o insurgenţă mai largă. Statele Unite, în schimb, lucrează îndeaproape cu YPG în Siria, considerându-le un aliat cheie în lupta lor împotriva miliţiei extremiste Stat Islamic.
Suedia şi Finlanda, printre altele, au impus de asemenea restricţii asupra exporturilor de arme către Turcia după o ofensivă militară turcă împotriva YPG în 2019, înfuriind Ankara.
Suedia este un donator major pentru actorii umanitari ce răspund la criza siriană prin organizaţii globale, în principal ONU, care operează în regiune, inclusiv în Turcia, a declarat Ministerul de Externe suedez într-un comunicat.
"Suedia are o strategie de cooperare pentru dezvoltare regională pentru criza din Siria, care îşi propune să sprijine poporul sirian, precum şi refugiaţii sirieni şi comunităţile gazdă ale acestora din ţările vecine", a adăugat ministerul în comunicatul emis miercuri seară.
Armata de la Kiev acuză Rusia că a inundat un oraș ucrainean
ACTUALIZARE 19.00 Armata ucraineană acuză forţele ruse că au inundat parţial un orăşel, după ce nu au permis efectuarea de reparații la o centrală hidroelectrică locală, notează BBC.
Nova Kakhovka se află în regiunea Herson, care, spre sfârșitul lunii aprilie, a devenit primul oraș important care a căzut în mâinile Rusiei de la începutul războiului. Centrala hidroelectrică din Kakhovka este cea care are nevoie de lucrări la ea.
Oleksiy Hromov, adjunctul șefului Direcției operaționale principale a Statului Major General ucrainean, a declarat că o deteriorare prelungită ar putea duce la un „dezastru ecologic”. El a descris cantități mari de apă care se revarsă din centrală din cauza a două unități hidraulice sparte, dar a spus că „ocupanții” nu se vor clinti.
„Satele din jur și orașul ocupat Herson sunt în pericol”, a declarat el, citat de agenția de presă Interfax-Ucraina.
Luptele din Donbas au ajuns la „intensitate maximă”
ACTUALIZARE 17.50 Ministrul adjunct ucrainean al Apărării a declarat, joi, că luptele din Donbas, în estul Ucrainei, au atins „intensitatea maximă”, rușii luând cu asalt forțele ucrainene în mai multe zone simultan, relatează BBC.
„Începând de astăzi, agresorul desfășoară focuri intensificate de-a lungul întregii linii de contact și a pozițiilor forțelor noastre din regiunea operațională Donețk. Inamicul folosește sisteme de rachete tactice, aviație și artilerie”, afirmă Hanna Maliar.
„Situația este dificilă și sunt semne de escaladare. Inamicul a folosit toate resursele pentru a ne captura teritoriul și a ne înconjura forțele. Luptele au atins intensitatea maximă. Inamicul ne atacă pozițiile în diferite puncte simultan. Ne așteaptă o etapă lungă și extrem de dificilă”, a declarat spus ministrul adjunct, în cadrul unei conferințe de presă.
Anterior, autoritățile din Donbas au declarat că rușii au atacat peste 40 de așezări în încercarea lor de a cuceri orașele strategice Severodonețk și Lisichiansk, relatează agenția de presă AFP.
Peste 150 de copii au fost uciși până acum în regiunea Donețk
ACTUALIZARE 17.17 Peste 150 de copii au fost uciși în regiunea Donețk de când Rusia a început invazia, afirmă procurorul general ucrainean, citat de BBC.
Cifra este semnificativ mai mare decât în orice altă regiune a țării. Bilanțul la nivel național este de cel puțin 240.
Maria Zaharova ameninţă că va expulza ziariştii americani din Rusia dacă YouTube îi blochează conferinţele de presă
ACTUALIZARE 17.15 Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a ameninţat joi că va expulza corespondenţi de presă americani dacă platforma video YouTube va bloca din nou briefingurile sale de presă, informează agenţiile Reuters şi EFE.
„(Youtube) a blocat încă o conferinţă de presă. Ce vom face noi? Pot spune că, dacă o vor face din nou, atunci un ziarist sau o mass-media din SUA pleacă acasă”, a spus purtătoarea de cuvânt a MAE rus într-o intervenţie în cadrul Consiliului Federaţiei Ruse (Senatul rus).
Zaharova a insistat că, dacă Youtube persistă cu această conduită, „vom anunţa un nume precis sau o mass-media precisă” ce va trebui să părăsească Rusia.
Maria Zaharova a adăugat că este posibil ca o astfel de măsură a Rusiei să nu se limiteze la presa americană, menţionând în acest sens poziţia „antirusească” a Poloniei.
Presa germană: La nivelul NATO există o înţelegere tacită de a nu furniza tancuri Ucrainei
ACTUALIZARE 17.12 Între ţările membre NATO ar exista o „înţelegere tacită” de a nu furniza tancuri moderne de fabricaţie occidentală Ucrainei, pentru a evita ca Rusia să considere aceasta drept o „provocare” sau o intervenţie activă într-un război care se duce în afara alianței nord-atlantice, a transmis postul public de televiziune german ARD.
Ţările membre NATO au convenit într-o manieră informală să nu furnizeze anumite tipuri de armament Ucrainei, pentru a reduce pe cât posibil riscul unei confruntări între blocul nord-atlantic şi Moscova, au confirmat miercuri seara surse din cadrul Alianţei Nord-Atlantice pentru DPA, potrivit Agerpres.
ARD, care citează surse din cadrul Partidului Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, menţionează, la rândul său, că ar fi vorba de un acord informal, care nu este transpus în vreo rezoluţie.
Lavrov roagă „prietenii africani” să solicite Occidentului anularea sancțiunilor împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 17.10 Șeful diplomației de la Moscova a rugat „prietenii africani” să ceară Occidentului anularea imediată a sancțiunilor impuse Rusiei, motivând că acestea dau peste cap liniile internaționale de transport și logistică, conform publicației de opoziție rbc.
Ministrul afacerilor externe de la Kremlin a lăudat țările din Africa pentru „poziția obiectivă” în legătură cu „situația” din Ucraina: „Rugăm prietenii noștri, Uniunea Africană, să ceară și să ceară insistent de la Occident, anularea sancțiunilor ilegale și unilaterale care aruncă în aer comerțul internațional, atât de necesar, afectând iremediabil infrastructura logistică de transport”, a declarat ministrul. De asemenea, acesta a mai declarat: „ Rusia își îndeplinește cu bun simț obligațiile internaționale care privesc contractele și, mai ales, cele legate de exportul bunurilor de consum și alte produse extrem de necesare Africii”.
Lavrov a promis că Federația Rusă va susține în continuare țările din Africa și va milita pentru dezvoltarea colaborării „fructuoase” și speră că în viitorul apropiat vor reuși să contureze un format pentru summit-ul Africa-Rusia.
Olaf Scholz se declară convins că Putin nu va câștiga războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 17.05 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, se declară "convins" că Rusia nu va câştiga războiul în Ucraina, iar Vladimir Putin, care "şi-a ratat deja obiectivele strategice", trebuie făcut să înţeleagă că el nu va putea dicta pacea. "Putin nu trebuie să câştige războiul. Şi eu sunt convins, el nu îl va câştiga", a spus cancelarul federal, joi, în timpul unui discurs susţinut la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveţia.
Preşedintele rus, care a lansat invazia asupra Ucrainei în urmă cu trei luni, "şi-a ratat deja obiectivele strategice", a spus Olaf Scholz, apreciind că "o invadare a întregii Ucraine" pare astăzi "mai îndepărtată decât la începutul ofensivei", relatează AFP.
Aceasta se explică, potrivit lui Scholz, atât prin rezistenţa "impresionantă" a forţelor ucrainene, cât şi prin reacţia aliaţilor occidentali, care au impus sancţiuni fără precedent împotriva Moscovei şi au susţinut Kievul, inclusiv militar.
"Nu facem nimic ce ar putea implica NATO în război. Pentru că aceasta ar însemna o confruntare directă între puteri nucleare", a reiterat cancelarul federal al Germaniei. Însă "Putin trebuie făcut să înţeleagă că el nu va putea dicta pacea. Ucraina nu o va accepta şi nici noi", a insistat el.
"Pentru mine este clar că Putin nu va negocia serios asupra păcii decât dacă va înţelege că nu poate sparge rezistenţa Ucrainei", a adăugat Scholz.
Rusia așteaptă Ucraina să-i accepte cererile
ACTUALIZARE 17.00 Rusia așteaptă ca Ucraina să-i accepte solicitările și să înțeleagă situația reală, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției TASS.
„Moscova așteaptă Kievul să accepte cererile Moscovei și să înțeleagă situația de facto, situația reală care există”, a spus Dmitri Peskov.
Agația TASS a făcut trimitere și la remarcile fostului secretar de stat american Kenry Kissinger, care au fost criticate la Kiev. Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus că propunerea unor parteneri occidentali de a face concesii teritoriale este un „cuțit înfipt în spate” pentru Kiev.
Vorbind despre acest lucru, Peskov a declarat: „Acestea nu sunt concesii teritoriale”. „Kievul trebuie să recunoască situația de facto și să o evalueze cumpătat”, a mai spus Peskov.
Povestea tinerei din Ucraina care a fugit de război și a ajuns make-up artist pentru invitații Festivalului de Film de la Cannes
ACTUALIZARE 14.10 Aliona Antonova s-a născut în Ucraina, este make-up artist, iar în prezent se află la Cannes, unde machiază cele mai mari vedete de cinema. În urmă cu trei luni, atunci când a fugit din țara sa, chiar a doua zi după declanșarea războiului, nu ştia ce o aşteaptă. Acum, tânăra în vârstă de 31 de ani machiază invitaţii care păşesc pe covorul roşu de la prestigiosul Festival de Film. "Când m-am hotărât să vin aici, nu ştiam dacă voi găsi clienţi sau cursanţi, dar am ştiut că trebuie să vin", a povestit ea, pentru AFP.
Povestea ei a început pe 24 februarie, după primele bombardamente din oraşul său, Odesa, foarte aproape de salonul de înfrumuseţare la care lucra şi de şcoala sa de estetică. Trei luni mai târziu, această mamă singură, în vârstă de 31 de ani, machiază invitaţii de la Festival de Film de la Cannes.
Citește continuarea AICI
Turcia discută cu Rusia şi Ucraina deschiderea unui coridor pentru exportul de cereale. Oficial turc: Negocierile sunt în desfăşurare
ACTUALIZARE 13.50 Ankara negociază cu Moscova şi Kiev deschiderea unui coridor prin Turcia pentru exporturile de cereale din Ucraina, a declarat joi un înalt oficial turc. Peste 20 de milioane de tone de cereale aşteaptă în silozuri să fie exportate.
Declinul exporturilor a fost provocat de problemele logistice, după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie şi a blocat accesul la porturile ucrainene de la Marea Neagră, principalele rute pentru exporturile de cereale ale Kievului. Peste 20 de milioane de tone de cereale aşteaptă în silozuri să fie exportate, iar recolta din acest an este în pericol.
Rusia şi Ucraina erau responsabile pentru aproape o treime din livrările globale de grâu, iar lipsa exporturilor din Ucraina contribuie la creşterea crizei alimentare pe plan mondial.
„Turcia negociază atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina în privinţa exporturilor de cereale ucrainene. Dacă va fi deschis un coridor din Turcia, cerealele ar putea ajunge în ţările în care este atât de mare nevoie. Negocierile sunt încă în desfăşurare”, a afirmat un oficial turc citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Banca Centrală a Rusiei coboară dobânda de bază la 11% și anunță că vor urma și alte reduceri
ACTUALIZARE 13.10 Banca Centrală a Rusiei a decis joi, într-o şedinţă extraordinară, o nouă reducere semnificativă a dobânzii de bază, de la 14% până la 11%, şi a anunţat că "se menţin deschise perspectivele unor noi reduceri la viitoarele reuniuni de politică monetară", transmite Reuters.
În aprilie, instituţia a redus de două ori dobânda, până la 14%, după ce, în urma invaziei Ucrainei, autoritatea monetară a dublat dobânda cheie, până la 20%, notează Agerpres.
"Presiunile inflaţioniste s-au atenuat în urma aprecierii rublei precum şi a scăderii semnificative a aşteptărilor inflaţioniste în rândul gospodăriilor şi companiilor. Condiţiile externe pentru economia rusă încă sunt dificile dar riscurile la adresa stabilităţii financiare s-au redus într-o oarecare măsură, sporind posibilitatea atenuării măsurilor de control a capitalului", se arată într-un comunicat al Băncii Rusiei.
Instituţia nu a făcut referire la estimarea sa privind inflaţia în 2022, pe care anterior o previziona la 18-23%, dar a precizat că inflaţia va încetini la 5-7% în 2023, înainte de a atinge ţinta Băncii Rusiei, de 4%, în 2024.
În 20 mai, rata anuală a inflaţiei se situa la 17,51%, în scădere faţă de 17,69% cu o săptămână în urmă, dar aproape de cel mai ridicat nivel din 2002.
Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat o creştere de 10% a pensiilor şi a salariului minim pentru a-i proteja pe cetăţeni de majorarea preţurilor.
Viitoarea reuniune de politică monetară este programată în 10 iunie.
Potrivit analiştilor, Rusia trebuie să reducă în continuare costul creditului având în vedere că se confruntă cu spectrul unei recesiuni după ce Occidentul i-a impus sancţiuni economice şi financiare fără precedent.
Rusia se confruntă cu o inflaţie accelerată şi o fugă a capitalurilor, în timp ce în paralel este ameninţată de o posibilă intrare în incapacitate de plată după ce Occidentul a impus sancţiuni dure ca reacţie la invadarea Ucrainei.
ACTUALIZARE 13.00 Cum a evoluat frontul din Ucraina de la debutul invaziei și până acum:
Liderul cecen Ramzan Kadîrov: Atacăm Polonia în 6 secunde, dacă primim ordin
ACTUALIZARE 12.45 Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat într-un mesaj video că este gata să atace Polonia dacă primește ordin, după ce „chestiunea Ucrainei a fost încheiată”.
„Chestiunea Ucrainei este încheiată. Sunt interesat de Polonia. Ce încearcă să obțină Polonia? După Ucraina, dacă primim ordin, în 6 secunde vă arătăm de ce suntem în stare. Mai bine vă retrageți armele și mercenarii”, spune Ramzan Kadîrov într-un mesaj video postat pe Twitter de un jurnalist BBC, potrivit Newsweek.
În mesajul său, Ramzan Kadîrov mai pretinde ca Polonia să-și „ceară scuze oficial pentru ce i-a făcut ambasadorului nostru”, trimitere la episodul în care ambasadorul rus la Varșovia, Serghei Andreev, a fost stropit cu vopsea roșie în timp ce depunea o coroană de flori la cimitirul soldaților sovietici din capitala Poloniei.
Doi mercenari din Grupul Wagner sunt judecați la Kiev pentru crime de război
ACTUALIZARE 12.16 Doi presupuși luptători ai Grupului Wagner din Belaurs au fost acuzați de uciderea civililor lângă Kiev, ei fiind astfel primii mercenari internaționali care sunt acuzați de crime de război în Ucraina, transmite The Guardian.
Procurorii ucraineni au publicat marți numele și fotografiile a opt bărbați care sunt căutați pentru presupuse crime de război – inclusiv crimă și tortură – în satul Motîjîn. Câțiva ar fi luptat în Siria.
Procurorii spun că cinci dintre ei sunt soldați ruși, unul este un mercenar rus de la Grupul Wagner iar ceilalți doi sunt mercenari beloruși.
The Guardian a scris anterior despre presupusa implicare a soldaților numiți marți de procurori în tortura și uciderea sistematică a civililor din Ucraina, inclusiv a șefei consiliului din sat și a soțului și fiului ei.
Au existat relatări despre luptătorii Wagner pe teren în Ucraina, însă acestea sunt primele acuzații împotriva unor așa-ziși mercenari și a primului acuzat care nu este rus.
Stabilit în 2014 pentru a sprijini separatișii pro-ruși în estul Ucrainei, Wagner ar fi fost fondat de Yevgheni Prigojin, un om de afaceri puternic care este apropiat de Vladimir Putin și care s-a confruntat cu sancțiunile occidentului.
Citește continuarea AICI
Rusia va confisca marile companii straine care vor să plece de pe piața rusească (analiză Reuters)
ACTUALIZARE 12.11 Rusia se pregătește să adopte o lege nouă care le-ar permite autorităților să preia controlul filialelor locale ale companiilor străine care se retrag de pe piața rusească după ce Moscova a fost sancționată pentru invadarea Ucrainei, informează Reuters, ceea ce va complica plecarea firmelor care ar putea să înregistreze mari pierderi financiare.
Legea confiscării proprietății investitorilor străini, care ar putea intra în vigoare în următoarele săptămâni, va permite Rusiei să intervină acolo unde consideră că există un pericol pentru industrie și pentru locurile de muncă.
Adoptarea noii legi vine după un exod al companiilor din Occident, precum Starbucks și McDonald's și va pune presiune și mai mare pe cele care încă nu s-au retras din Rusia. Grupul bancar UniCredit, Raiffeisen, IKEA și Burger King sunt doar câteva din sutele de firme străine care încă operează în Rusia.
Proiectul de lege deschide calea pentru Rusia să desemneze administratori care să preia controlul companiilor deținute de străini proveniți din state pe care Moscova le-a declarat „neprietenoase” și care vor să părăsească Rusia pe măsură ce războiul din Ucraina îngroapă tot mai adânc economia rusă.
Citește continuarea AICI
Statul Major General ucrainean: Forțele rusești au efectuat operațiuni fără succes
ACTUALIZARE 11.55 Forțele rusești nu au avut succes în mai multe dintre asalturile lor de peste noapte, iar trupele s-au retras cu pierderi din satul Zolota Nyva după un atac eșuat, afirmă Statul Major General ucrainenean în raportul de front publicat joi dimineață și citat de BBC News.
De asemenea, Rusia nu a reușit să atace orașele Mykolayivka și Krivoi Rog, precizează armata ucraineană, adăugând că trupele de invazie și-au concentrat eforturile pentru a prelua controlul total asupra orașului Lyman din Donețk.
Rusia a bombardat peste noapte infrastructura civilă din orașele din sudul țării, iar trupele sale au încercat să ajungă la granițele regiunii Herson, precizează Statul Major General ucrainenean, adăugând că Rusia și-a reluat ofensiva asupra orașului Sloviansk din regiune și și-a îmbunătățit poziția tactică în Izium, Severodonețk și Avdiivka.
Armata rusă: informarea operațională zilnică
ACTUALIZARE 11.48 Armata rusă a publicat informarea operațională zilnică, în care afirmă că „rachete aeriene de înaltă precizie au lovit 48 de zone de concentrare a forțelor și echipamentelor militare ucrainene.
„Sistemele de apărare aeriană rusești au doborât un elicopter ucrainean Mi-24 deasupra satului Gusarovka, regiunea Harkov. De asemenea, un avion de transport militar al Forțelor Aeriene ucrainene, care livra muniții și arme, a fost doborât în aer în regiunea Kremidovka din regiunea Odesa.”
Rușii mai susțin că, în urma operațiunilor lor din ultimele 24 de ore, au fost uciși peste 350 de luptători ucraineni și au fost dezactivate 96 de arme și echipamente militare.
The Guardian susține că afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent.
Șeful Băncii Mondiale avertizează că invazia Rusiei în Ucraina poate provoca o recesiune globală
ACTUALIZARE 11.07 Șeful Băncii Mondiale a avertizat că invazia Rusiei în Ucraina ar putea provoca o recesiune globală, având în vedere că au crescut brusc prețurile la alimente, energie și îngrășământ, transmite BBC.
David Malpass a declarat miercuri la un eveniment de afaceri din SUA că este dificil să „vedem cum evităm o recesiune”. Acesta a mai spus că o serie de carantine Covid-19 în China adaugă la îngrijorările privind o încetinire a creșterii economice.
Declarațiile oficialului bancar reprezintă cel mai recent avertisment privind riscul tot mai mare că economia mondială ar putea să intre în recesiune. „Uitându-ne la PIB-ul globa...este greu acum să vedem cum evităm o recesiune”, a spus Malpass, fără a oferi o prognoză exactă. „Ideea prețurilor la energie care se dublează este suficientă să declanșeze o recesiune”, a adăugat acesta.
Luna trecută, Banca Mondială a tăiat creșterea economică globală pentru acest an cu aproape un întreg punct procentual, la 3,2%.
Malpass a mai spus că multe țări europene încă sunt prea dependente de Rusia pentru petrol și gaze.
„Grupul Înţelepţilor”, organizația fondată de Nelson Mandela, îndeamnă la negocieri de pace între Rusia și Ucraina
ACTUALIZARE 11.02 Foşti responsabili şi lideri mondiali, reuniţi în „grupul Înţelepţilor”, îndeamnă, într-un comunicat dat publicităţii miercuri, la o soluţie negociată în Ucraina, arătându-se îngrijoraţi mai ales de impactul conflictului asupra păcii mondiale şi a preţurilor la alimente, informează AFP.
În timp ce condamnă cu putere invazia rusă în Ucraina, „Înţelepţii”cheamă comunitatea internaţională „să ia măsuri specifice pentru a reduce riscurile unei catastrofe nucleare şi impactul războiului din Ucraina asupra preţurilor alimentare mondiale, şi să se pregătească pentru negocieri pentru a se pune capăt conflictului”.
„A pune capăt, prin intermediul diplomaţiei, suferinţei umane provocate de acest război trebuie să fie principala prioritate a comunităţii internaţionale”, afirmă reprezentanții organizației, conform Agerpres.
„Înţelepţii” amintesc că „14 milioane de ucraineni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele” şi că „peste 260 milioane de persoane care nu sunt vizate de conflict se confruntă cu o sărăcie extremă din cauza creşterii preţurilor mondiale la alimente şi energie”.
Consilierul președintelui Zelenski, despre ideea ca Ucraina să cedeze teritoriu Rusiei: „Go fuck yourself”
ACTUALIZARE 10.55 Oleksii Arestovici, unul dintre principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a avut o reacție nervoasă la ideea ca Ucraina să cedeze teritorii pentru a încheia pace cu Rusia. „Ne mor copiii, soldații, infanteriștii opresc rachetele cu trupurile lor - și ei ne spun să ne sacrificăm pământul?”, a exclamat Arestovici printre înjurături care amintesc de celebra „Russian warship, go fuck yourself!”.
Ieșirea lui Oleksii Arestovici a avut loc în cadrul unei discuții Mark Feygyn, fost avocat și politician rus, opozant al lui Vladimir Putin, care acum are un canal TouTube pe care face interviuri.
Citește continuarea AICI
Ministerul britanic al Apărării: Forțele aeropurtate rusești, în centrul celor mai mari eșecuri militare din Ucraina
ACTUALIZARE 10.00 În analiza de joi dimineață a războiului, Ministerul britanic al Apărării spune că forțele aeropurtate ale Rusiei, cunoscute și ca trupe de elită, au fost puternic implicate în mai multe eșecuri tactice notabile de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Londra precizează că aceste eșecuri includ încercarea de înaintare pe axa Kiev prin aerodromul Hostomel în martie, avansul blocat pe axa Izium din aprilie și traversările recente eșuate și costisitoare ale râului Siverskyi Doneț.
Britanicii subliniază și că doctrina militară rusă atribuie forțelor aeriene ale Rusiei unora dintre cele mai solicitante operațiuni. Acestea includ 45.000 de oameni și sunt compuse în mare parte din soldați profesioniști contractați. Membrii săi se bucură de un statut de elită și sunt adesea plătiți suplimentar.
Ministerul britanic al Apărării mai spune că forțele aeriene ale Rusiei au fost angajate în misiuni mai potrivite pentru infanterie blindată mai grea și au suferit pierderi grele în timpul campaniei. Performanța lor mixtă reflectă probabil o gestionare defectuoasă din punct de vedere strategic a acestei capacități și eșecul Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană.
Angajarea defectuoasă a forțelor aeriene ale Rusiei în Ucraina evidențiază modul în care investiția semnificativă a lui Putin în forțele armate în ultimii 15 ani a dus la o forță generală dezechilibrată, mai spune Londra.
Eșecul de a anticipa rezistența ucraineană și gradul de mulțumire ulterioară a comandanților ruși au dus la pierderi semnificative în multe dintre unitățile de elită din Rusia, se mai arată în raportul Ministerul britanic al Apărării.
Rușii țin prizonieri 8.000 de ucraineni
ACTUALIZARE 9.40 Există aproximativ 8.000 de prizonieri de război ucraineni ținuți în autoproclamatele republici Lugansk și Donețk, susținute de Rusia, a declarat joi oficialul de la Lugansk, Rodion Miroshnik, citat de agenția de presă Tass, potrivit Reuters.
„Sunt o mulțime de prizonieri. Desigur, sunt mai mulți dintre ei pe teritoriul Republicii Populare Donețk, dar avem destui și aici, iar acum numărul total este undeva în jur de 8.000. Sunt mulți și literalmente numărul crește în fiecare zi”, a spus Miroshnik.
Emmanuel Macron va discuta cu Recep Erdogan despre refuzul Turciei de a primi Finlanda și Suedia în NATO
ACTUALIZARE 9.25 Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta joi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă cu veto la aderarea Finlandei şi Suediei în NATO, în plină criză ucraineană, scrie AFP.
Această discuţie va avea loc la orele 11:30 la Paris (09:30 GMT) prin telefon, a adăugat preşedinţia franceză, care a precizat că Emmanuel Macron se găseşte la Fort de Brégançon, una din reşedinţele preşedinţiei care se află pe Coasta de Azur, unde va sta câteva zile, joi fiind sărbătoare legală în Franţa.
Ankara a avertizat miercuri că nu îşi va da acordul la aderarea Suediei şi Finlandei fără a obţine „măsuri concrete” din partea acestora cu privire la preocupările sale de securitate, după ce a primit delegaţiile de diplomaţi din aceste două ţări.
Turcia a deschis o criză în cadrul NATO, din care este membră, opunându-se extinderii organizaţiei la aceste două ţări care au cerut aderarea la Alianţă după invazia rusă a Ucrainei şi au primit sprijinul majorităţii covârşitoare a statelor membre.
Zelenski îl critică pe Kissinger după ce fostul diplomat american a sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei o parte din teritoriu
ACTUALIZARE 9.15 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un atac virulent la adresa fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a sugerat, marţi, că negocierile de pace ar trebui să vizeze crearea de graniţe de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum exista în ajunul invaziei ruseşti, transmite CNN.
„Indiferent de ceea ce face statul rus, există cineva care spune: «Să luăm în considerare interesele sale». Anul acesta, la Davos, s-a auzit din nou. În ciuda miilor de rachete ruseşti care lovesc Ucraina. În ciuda faptului că zeci de mii de ucraineni au fost ucişi. În ciuda a ceea ce s-a întâmplat la Bucha şi Mariupol. În ciuda oraşelor distruse. Şi în ciuda "lagărelor de filtrare" construite de statul rus, în care se ucide, se torturează, se violează şi se umileşte ca pe bandă rulantă”, a declarat președintele ucrainean în cel mai recent mesaj video postat pe reţelele sociale.
„Rusia a făcut toate acestea în Europa, dar, totuşi, la Davos, de exemplu, domnul Kissinger iese din trecutul profund şi spune că o bucată din Ucraina ar trebui să fie dată Rusiei, ca să nu existe o înstrăinare a Rusiei de Europa”, a adăugat liderul de la Kiev.
Citește continuarea AICI
Ambuscade, poduri distruse, trenuri deraiate: Partizanii ucraineni, tot mai activi în zonele aflate sub ocupaţia armatei ruse
ACTUALIZARE 8.50 Mişcările de partizani încep să devină tot mai active în regiunile şi oraşele din Ucraina aflate în prezent sub ocupaţie militară rusă. Direcţia de Informaţii Militare a armatei ucrainene a precizat, conform BBC, că, în perioada 20 martie - 12 aprilie, partizanii ucraineni au ucis 70 de soldaţi ruşi „aflaţi în misiuni de patrulare pe timpul nopţii”.
Cele mai multe astfel de acţiuni de gherilă au fost semnalate în zona oraşului Melitopol. În urmă cu o săptămână, partizanii ucraineni au provocat deraierea unui tren blindat al armatei ruse, plin cu muniţii, după ce au amplasat explozibil pe şinele de cale ferată.
Citește continuarea AICI
Luptele continuă în estul Ucrainei. Kievul suține că Occidentul nu face destul pentru a ajuta armata ucrineană
ACTUALIZARE 8.46 Bătălii grele au continuat în estul Ucrainei, trupele rusești fiind pe punctul de a încercui un oraș industrial cheie. Volodimir Zelenski spune că Occidentul nu face destul pentru a ajuta Kievul în război.
În contextul în care armata ucraineană a transmis joi că 40 de orașe din regiunea Donbas erau sub bombardamentele rușilor, guvernatorul Lugansk, Serghei Gaidai a spus că luptele din afara Sievierodonețk, un obiectiv militar cheie pentru ruși, sunt „foarte dificile”, adăugând că trupele rusești bombardau cu mortare de la marginea orașului.
„Săptămâna următoare va fi decisivă”, a spus Gaidai într-un video pe Telegram, adăugând că el crede că scopul Rusiei este de a „captura regiunea Lugansk indiferent de costuri”.
„Este o cantitate colosală de bombardamente”, a mai spus acesta.
„Ocupanții au bombardat mai mult de 40 de orașe din regiunea Donețk și Lugansk, distrugând sau provocând peagube asupra 47 de locații civile, inclusiv 38 de case și o școală. Drept rezultat al acestui bombardament cinci civili au murit iar 12 au fost răniți”, spune armata ucraineană pe Facebook.
Comunicatul Armatei mai spune că 10 atacuri inamice au fost respins, patru tancuri și patru drone distruse și 62 de „soldați inamici” uciși.
Gaidai a spus că poliția din Lisiciansk colecta cadavrele persoanelor ucise pentru a le îngropa în morminte comune. Aproape 150 de persoane au fost îngropate într-un mormânt comun într-unul dintre districtele Lisiciansk, a adăugat sursa.
Familiile persoanelor îngropate în morminte comune vor putea să facă o înmormântare după război iar poliția emite documente ce permit ucrainenilor să obțină certificate de deces pentru cei dragi, a spus Gaidai.
Zelenski a declarat în mesajul său nocturn de miercuri că trupele rusești „ne depășesc numeric cu mult” în unele părți din est și a reiterat rugămintele ministrului său de externe Dmitro Kuleba de la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru mai multe arme pentru occident.
„Avem nevoie de ajutorul partenerilor noștri – cel mai mult avem nevoie de arme pentru Ucraina, fără excepții, fără limite, destule cât să câștigăm”, a spus Zelenski în mesajul său zilnic către națiune.
El s-a adresat comunității internaționale privind acordarea unei atenții prea mari pentru interesele Rusie și prea puțin către Ucraina.
Rusia spune că va permite transporturile de cereale din porturile ucrainene dacă sunt ridicate unele sancțiuni
ACTUALIZARE 8.44 Rusia este pregătită să ofere un coridor umanitar pentru vase ce transportă alimente din Ucraina, în schimbul ridicării unor sancțiuni, a transmis agenția de presă Interfax, care îl citează pe ministrul de externe adjunct Andrei Rudenko, transmite The Guardian.
„Am spus în mod repetat privind acest punct că o soluție la problema alimentelor necesită o abordare comprehensivă, inclusiv ridicarea sancțiunilor care au fost impuse asupra exporturilor din Rusia și asupra tranzacțiilor financiare”, a spus Rudenko.
„Și mai necesită deminarea părții ucrainene a tuturor porturilor unde navele sunt ancorate. Rusia este pregătită să ofere trecerea umanitară necesară, pe care o face în fiecare zi”.
Cele mai recente informații privind desfășurarea evenimentelor din Ucraina:
- Comisia Europeană a propus miercuri ca încălcarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei să devină o infracțiune, o măsură care ar permite guvernelor UE să confiște activele.
- Premierul eston a sugerat că trebuie evitată o pace negociată prost pentru Ucraina, adăugând că s-a făcut greşeala asta de 3 ori în cazul Georgia, Crimeea și Donbas.
- Insula Șerpilor a fost transformată de ruși într-un „crucișător de nescufundat”.
- Forțele rusești sunt aproape de a înconjura două orașe cheie din regiunea industrială ucraineană Donbas, cu bombardamente constante cu mortiere care distrug locuințe și ucid civili, au declarat oficialii ucraineni.
- Vladimir Putin a ordonat majorarea cu 10% a pensiilor și a salariului minim, dar a declarat că nu toate problemele economice ale Rusiei sunt legate de războiul din Ucraina.
- Rusia este pregătită să permită navelor care transportă alimente să părăsească Ucraina în schimbul ridicării unor sancțiuni, a declarat adjunctul ministrului său de externe.
- Ministrul de externe al Ucrainei a numit propunerea „șantaj".
- Kievul a criticat dur măsura prin care Moscova simplifică acordarea de paşapoarte ruseşti ucrainenilor din regiunile ocupate de trupele ruse.
- Șeful diplomației ucrainene a acuzat miercuri NATO că nu a făcut „absolut nimic" în legătură cu invazia Rusiei.
- La summitul UE din 30-31 mai ar putea apărea diviziuni între statele membre care doresc să adopte o poziție dură împotriva Moscovei și cele care solicită o încetare a focului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
