Live Text Ziua 111 de război. Zelenski vorbește de „pierderi dureroase” și cere arme antirachetă moderne. „Trebuie să rezistăm”
Toate cele trei poduri către orașul asediat Severodonețk sunt distruse, spune guvernatorul regiunii Lugansk. 20-30% din oraș încă se mai afla, luni seară, sub controlul ucrainenilor. Atacurile rușilor se concentrează asupra uzinei chimice în care se adăpostesc 500 de civili, a adăugat oficialul ucrainean. Potrivit separatiștilor din Lugansk, ultimii soldați ucraineni din oraș sunt cei blocați în fabrică. Ei au primit ultimatum să se predea, altfel urmează să moară. În discursul său din cursul nopții, președintele Volodimir Zelenski a spus că ucrainenii plătesc un cost uman terifiant în bătălia pentru Severodonețk. Între timp, o nouă groapă comună a fost descoperită la 10 kilometri de Bucha, lângă Kiev.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski: Ucraina suferă „pierderi dureroase”
ACTUALIZARE 23.48 Forțele ucrainene suferă pierderi dureroase în luptele din Severodonețk și din regiunea Harkov, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți seară, potrivit Reuters.
El a mai spus că Ucraina are nevoie urgentă de armament antirachetă modern, adăugând că țările partenere nu au nicio justificare pentru a întârzia livrările. O parte din rachetele rusești reușesc să treacă de măsurile de apărare și provoacă victime, a arătat Zelenski.
Ucraina afirmă că trupele sale încearcă în continuare să evacueze civilii din Severodonețk, după ce Rusia a distrus ultimul pod către orașul pe care încearcă de câteva săptămâni să-l captureze.
„În Severodonețk și orașele din apropiere se dau lupte crâncene. Pierderile, din nefericire, sunt dureroase”, a declarat Volodimir Zelenski.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Dar trebuie să rezistăm - rezistența este deosebit de importantă în Donbas. Cu cât inamicul suferă pierderi mai mari, cu atât va avea mai puțină forță să-și continue agresiunea”, a mai spus el.
Ucraina suferă, de asemenea, „pierderi dureroase” în regiunea Harkov, unde Rusia încearcă să-și întărească pozițiile după ce a fost respinsă recent, a adăugat Zelenski. „Bătălia continuă acolo și trebuie să luptăm din greu”.
Joe Biden: „Vom construi silozuri la frontierele Ucrainei”
ACTUALIZARE 23.22 Preşedintele american Joe Biden a dezvăluit marţi un plan occidental de a construi silozuri la frontierele Ucrainei, cu scopul de a facilita exportul de cereale, împiedicat în clipa de față de blocada rusă la porturile de la Marea Neagră, care este pe punctul de a declanșa o criză globală.
„Lucrez în strânsă cooperare cu partenerii noştri europeni pentru a pune pe piaţă 20 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina, cu scopul de a contribui la scăderea preţurilor la bunurile alimentare”, a afirmat preşedintele democrat într-un discurs la Philadelphia, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Ucraina a primit „aproximativ 10% din armele” pe care le-a cerut
ACTUALIZARE 21.51 Ucraina a primit „aproximativ 10% din armele” pe care le solicită partenerilor săi occidentali pentru a lupta în teren contra armatei ruse, a indicat marţi Ministerul Apărării ucrainean, informează AFP.
„Dintre armele de care avem nevoie, noi am primit circa 10%”, şi-a exprimat regretul viceministrul apărării ucrainean Anna Maliar, la postul public de televiziune.
„Au mai puţină importanţă eforturile desfăşurate de Ucraina şi profesionalismul armatei noastre, fără ajutorul partenerilor occidentali nu vom putea câştiga acest război”, a subliniat Maliar.
Potrivit acesteia, situaţia este foarte dificilă în special în Donbas (est), unde ruşii avansează treptat de câteva săptămâni, în prezent aceştia controlând practic întreaga provincie Lugansk.
Reprezentanta Kievului a solicitat un „calendar precis, într-un viitor apropiat”, în plus faţă de „voinţa partenerilor occidentali” de a susţine financiar şi militar Ucraina.
Oficial Pentagon: Putin își dorește în continuare întreaga Ucraină
ACTUALIZARE 18.43 Președintele Vladimir Putin dorește probabil să captureze mare parte, dacă nu chiar întreaga Ucraină, dar a fost nevoit să-și limiteze obiectivele tactice în război, a declarat marți subsecretarul american al Apărării, Colin Kahl, potrivit Reuters.
„Cred în continuare că (Putin) are planuri pentru o mare parte a Ucrainei, dacă nu chiar pentru întreaga țară. Dar nu cred că își poate atinge aceste oboective”, a declarat Colin Kahl.
„Poate obține victorii tactice într-un loc sau altul. Ucrainenii rezistă. Nu cred că rușii au capacitatea de a-și atinge marile obiective”, a mai spus oficialul Pentagonului.
Rusia devine al doilea mare furnizor de petrol al Indiei
ACTUALIZARE 18.21 Rusia a devenit în luna mai al doilea mare furnizor de petrol al Indiei, retrogradând Arabia Saudită pe locul trei, arată datele din surse comerciale, consultate de Reuters. Irakul rămâne în continuare principala sursă de petrol a Indiei.
Rafinăriile din India au primit în luna mai aproximativ 819.000 barili pe zi (bpd) de petrol rusesc, cel mai ridicat nivel nivel lunar de până acum, faţă de aproximativ 277.000 bpd în aprilie.
Sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei au determinat mulţi importatori de petrol să taie legăturile comerciale cu Moscova, astfel încât preţurile spot pentru ţiţeiul rusesc au scăzut semnificativ, potrivit Reuters, prelaută de Agerpres.
Prim-ministrul Portugaliei avertizează că dezbaterea privind acordarea pentru Ucraina a statutului de țară candidată la UE ar putea diviza blocul comunitar
ACTUALIZARE 17.17 Prim-ministrul Portugaliei a avertizat că dezbaterea privind acordarea Ucrainei sau nu a statutului de candidată la aderarea la Uniunea Europeană ar putea diviza blocul comunitar și crea „așteptări false”, relatează CNN.
„Cel mai bun sprijin pe care Uniunea Europeană îl poate oferi Ucrainei este să își păstreze unitatea”, a declarat António Costa într-un interviu acordat Financial Times. Divizarea în UE ar fi un cadou pentru președintele rus Vladimir Putin, mai spune șeful guvernului de la Lisabona.
„Obiectivul meu este de a obține în următorul Consiliu European un angajament clar privind sprijinul urgent și de a construi o platformă pe termen lung pentru a sprijini redresarea Ucrainei”, a mai declarat Costa pentru presa britanică.
„Aceasta este principala mea prioritate. Cele mai importante nu sunt dezbaterile juridice despre Ucraina, ci livrările practice”, a adăugat premierul portughez.
Potrivit Financial Times, António Costa a afirmat că nu s-a opus în mod explicit candidaturii Ucrainei, dar că prioritatea sa este „sprijinul clar și imediat”, avertizând împotriva deschiderii unor negocieri de ani de zile în acest moment.
„Marele risc este de a crea așteptări false care se transformă în dezamăgiri amare. Mai puține dezbateri juridice, mai multe soluții practice”, a ținut să precizeze prim-ministrul Portugaliei.
Războiul Rusiei va priva lumea de trei recolte de grâu din Ucraina. Ministrul agriculturii: „Vom cădea de pe piață mult timp”
ACTUALIZARE 17.05 Invazia trupelor ruse va priva piața mondială a grâului de cel puțin trei recolte din Ucraina și va provoca o creștere a prețurilor fără precedent, a declarat ministrul ucrainean al agriculturii pentru Reuters.
Exporturile pe mare ale Ucrainei, țară cunoscută cândva drept grânarul Europei, au fost blocate de Rusia, iar acum Kievul se confruntă cu o mulțime de alte probleme, precum câmpuri agricole minate și o lipsă a spațiilor de stocare a cerealelor.
Mikola Solski, ministrul ucrainean al agriculturii, a avertizat că Ucraina va cădea de pe piața internațională a grânelor pentru mult timp de acum încolo dacă războiul declanșat de Rusia continuă.
„Vorbim acum despre trei recolte de grâu în același timp”, a explicat Solski. „Nu putem să transportăm recolta de anul trecut, nu putem să o culegem și să o transportăm pe cea de acum și nu prea ne dorim să o semănăm pe următoarea”.
Citește continuarea AICI
Moscova înființează un coridor umanitar pentru civlii aflați în uzina Azot din Severodoneţk
ACTUALIZARE 16.34 Rusia a anunţat marţi înfiinţarea unui coridor umanitar, miercuri, pentru evacuarea spre o localitate aflată sub control rusesc a unor civili care se află în uzina Azot din Severodoneţk, oraş din estul Ucrainei distrus de lupte armate, informează AFP.
"Un coridor umanitar va fi deschis în direcţia nord (până în oraşul Svatove) pe 15 iunie", de la orele 05:00 GMT până la orele 17:00 GMT, a precizat Ministerul Apărării rus, într-un comunicat. "Evacuarea în deplină siguranţă a tuturor civililor, fără excepţie, (...) este garantată", asigură comunicatul rușilor, citat de Agerpres.
De asemenea, Ministerul Apărării rus le-a cerut forţelor ucrainene să arboreze un drapel alb pentru a semnala că ele acceptă această propunere şi le-a îndemnat totodată să pună capăt "rezistenţei (lor) absurde" din uzina Azot.
Potrivit autorităţilor ucrainene locale, mai mult de 500 de persoane sunt în prezent refugiate în marea uzină chimică Azot din Severodoneţk, care este, potrivit acestor autorităţi, bombardată constant.
Aprovizionarea acestei uzine a devenit dificilă, însă există acolo câteva resurse, au anunţat autorităţile ucrainene marţi.
Această situaţie aminteşte, la o scară mai mică, de cea care exista în uriaşul complex metalurgic Azovstal din Mariupol, important oraş-port din sud-estul Ucrainei, care a căzut în mâinile ruşilor în luna mai, după mai multe săptămâni de asediu. Sute de civili şi-au găsit atunci refugiu în galeriile subterane din Azovstal, înainte de a se pomeni prinşi în capcană de partea combatanţilor ucraineni, în condiţii extrem de dificile, în timp ce "ploua" fără încetare cu bombe.
Rusia a anunţat de mai multe ori înfiinţarea de coridoare umanitare pentru evacuarea de civili, însă mai multe acorduri au fost abandonate, Moscova şi Kievul acuzându-se reciproc de zădărnicirea lor.
CEDO: Legea rusă privind „agenţii străini” încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
ACTUALIZARE 16.25 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marţi că legea rusă din 2012 privind "agenţii străini" încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, transmite AFP.
CEDO a condamnat Rusia la plata a 292.090 de euro daune materiale, 730.000 de euro daune morale şi 118.854 de euro cheltuieli de judecată. AFP observă că sumele sunt mai mari decât cele stabilite de obicei prin sentinţele CEDO.
Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a adoptat însă în urmă cu o săptămână un act normativ care permite Moscovei să nu mai pună în aplicare deciziile CEDO, după ce Rusia s-a retras din Consiliul Europei în luna martie, notează Agerpres.
Legea privind agenţii străini impune organizaţiilor neguvernamentale condiţii stricte în privinţa auditării, declaraţiilor şi publicării, prevăzând şi amenzi foarte mari. Ca urmare, multe ONG s-au autodizolvat sau au fost lichidate. CEDO a apreciat că într-o societate democratică astfel de restricţii legale nu sunt necesare.
Aleksei Navalnîi, cel mai important opozant al lui Putin, transferat într-o locație necunoscută
ACTUALIZARE 16.10 Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost transferat din colonia penitenciară în care se afla într-o locaţie necunoscută, a declarat marţi un colaborator apropiat, relatează Reuters.
"Unde se află acum Aleksei şi în ce colonie este transportat nu ştim", a declarat Leonid Volkov, colaborator apropiat al lui Navalnîi, într-o postare de Telegram.
Navalnîi, cel mai important lider al opoziţiei din Rusia din ultimul deceniu, a fost încarcerat pentru doi ani şi jumătate pe motiv că ar fi încălcat termenii eliberării condiţionate în februarie 2021 după ce s-a întors din Germania, unde s-a restabilit în urma otrăvirii cu un agent neurotoxic despre care susţine că a fost comandată de Kremlin.
Pe 24 martie, Navalnîi a fost condamnat la încă nouă ani de închisoare pentru fraudă şi sfidarea unui tribunal. Liderul opoziţiei susţine că acuzaţiile împotriva lui sunt fabricate şi menite să împiedice realizarea ambiţiilor sale politice.
Citește continuarea AICI
Rusia reduce cu 40% livrările de gaze zilnice către Germania prin Nord Stream
ACTUALIZARE 15.30 Gazprom a anunţat marţi că reduce capacitatea zilnică de livrare a gazelor către Germania cu peste 40% prin gazoductul Nord Stream, echipamentul necesar nefiind furnizat de grupul german Siemens, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Livrările prin gazoductul Nord Stream pot fi garantate doar până la un volum de 100 milioane metri cubi de gaze pe zi, în loc de nivelul planificat de 167 milioane metri cubi de gaze pe zi”, a informat grupul rus într-un mesaj pe Telegram. Problemele sunt cauzate de lipsa compresoarelor de la Siemens.
Nord Stream transportă gaze din Rusia către Germania, pe sub Marea Baltică.
Șefa Russia Today cere o escaladare a conflictului
ACTUALIZARE 13.30 Margarita Simonian, redactorul-șef al televiziunii apropiate Kremlinului, Russia Today, a scris pe Twitter un mesaj în care cere o escaladare a conflictului în Ucraina.
Aceasta acuză forțele ucrainene că „distrug Donețkul în fiecare zi” și se întreabă dacă nu cumva este timpul ca Rusia să înceteze „să plesnească animalele (ucrainenii- n.red.) peste mână” și, în schimb, să-i lovească „în falcă”.
Lider al milițiilor proruse: Ucrainenii blocați în Severodonețk ori se predau, ori mor
ACTUALIZARE 13.20 „Predați-vă sau muriți”, este mesajul pe care un lider al milițiilor din autoproclamata republică populară Doneţk îl transmite militarilor ucraineni, scrie CNBC.
Severodonețk este acum ultimul oraș deținut parțial de Ucraina în Lugansk, iar toate cele trei poduri care făceau legătura cu Lisichansk au fost distruse. În acest context, luptătorii ucraineni au rămas blocați în Severodonețk și au doar două variante, a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din autoproclamata republică populară Doneţk, Eduard Basurin.
„Severodonețk este blocat după ce ieri a fost aruncat în aer ultimul pod care făcea legătura cu Lisichansk”, a declarat Eduard Basurin.
„În consecință, unitățile militare ucrainene care sunt acolo rămân acolo (la Severodonețk) pentru totdeauna. Au două opțiuni: fie să urmeze exemplul colegilor și să se predea, fie să moară. Nu au altă opțiune”, a avertizat el.
Andrei Şevcenko crede că Ucraina merită să fie membră a Uniunii Europene
ACTUALIZARE 12.45 Fostul fotbalist Andrei Şevcenko a declarat că ţara sa, Ucraina, merită să fie membră a Uniunii Europene, relatează DPA.
Şevcenko, fost selecţioner al echipei naţionale, a afirmat, în ediţia de marţi a cotidianului german Sueddeutsche Zeitung (SZ), că Ucraina plăteşte un preţ mare, în urma invadării sale de către armata rusă, pentru faptul că a aplicat pentru a deveni membru UE.
''Cert este următorul lucru: Ucraina apără valorile democratice ale UE şi libertatea. Ţara mea merită să fie parte a marii familii europene şi credeţi-mă, ţara mea are un mare potenţial de a întări Uniunea Europeană'', a subliniat Şevcenko.
Conducerea UE intenţionează să publice recomandarea sa la finalul acestei săptămâni în privinţa faptului dacă Ucraina ar trebui să îi fie acordat statutul de candidată UE la summitul european din 23-24 iunie.
Şevcenko, 45 de ani, a definit invadarea Ucrainei drept ''marele şoc'' al vieţii sale, transmite Agerpres.
Fostul atacant al echipelor AC Milan şi Chelsea locuieşte în Italia, unde a antrenat-o ultima oară pe Genoa şi a declarat că a cochetat cu revenirea în Ucraina.
Însă, acum Şevcenko încearcă să strângă fonduri în străinătate pentru a ajuta umanitar Ucraina, prin intermediul organizaţiei United24, înfiinţată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care adună fonduri pentru ajutorarea medicală, dar şi militară a ţării.
''Sunt concentrat pe ajutorarea medicilor şi spitalelor'', a precizat Şevcenko. ''Fiecare îşi are locul său, unii în prima linia, alţii în alte locuri. Cred că fac ceea ce trebuie'', a comentat fostul atacant.
Andrei Şevcenko a afirmat că a strâns un milion de lire sterline (1,2 milioane de dolari) din scoaterea la licitaţie a unor obiecte de colecţie, vânzarea de bilete la meciuri de fotbal pe Wembley şi din meciuri de golf cu jucători faimoşi la Lord's Cricket Ground.
Papa Francisc: Trăim al treilea război mondial
ACTUALIZARE 12.35 Papa Francisc a declarat că „trăim al treilea război mondial” şi că războiul din Ucraina în urma invaziei Rusiei „a fost poate într-un fel provocat sau nu a fost împiedicat'”, potrivit transcrierii unei conversaţii pe care a avut-o în urmă cu câteva zile cu zece reprezentanţi ai revistelor culturale europene ale Societăţii lui Isus (Ordinul iezuit al Bisericii Catolice), reuniţi în audienţă la Biblioteca privată a Palatului Apostolic, relatează EFE şi La Stampa, potrivit Agerpres.
„În urmă cu câţiva ani, mi-a trecut prin cap să spun că trăim un al treilea război mondial în bucăţi. Acum, pentru mine, al treilea război mondial a fost declarat. Iar acest lucru ar trebui să ne dea de gândit. Ce se întâmplă cu omenirea care a avut trei războaie mondiale într-un secol?”, a spus Francisc, potrivit unei transcrieri a conversaţiei publicate marţi de ziarul La Stampa, preluat de EFE.
Referindu-se la agresiunea Rusiei în Ucraina şi la modul în care se poate contribui la pace, Francisc a spus că „trebuie să ne îndepărtăm de tiparul obişnuit conform căruia Scufiţa Roşie era bună şi lupul era rău. Se conturează ceva global, cu elemente foarte interconectate”.
Dmitri Rogozin îndeamnă la comiterea unui genocid în Ucraina
ACTUALIZARE 11.10 Dmitri Rogozin, șeful Roscosmos și fost viceprim-ministru rus responsabil de industria de Apărare, a transmis luni seară un apel șocant pe contul său de Twitter, cerând comiterea unui genocid în Ucraina, „de dragul nepoților noștri”.
„În general, ceea ce a apărut în locul Ucrainei reprezintă o amenințare existențială pentru poporul rus, istoria rusă, limba rusă și civilizația rusă”, a scris Rogozin.
„Dacă nu îi terminăm [pe ucraineni] acum, din păcate, bunicii noștri nu au terminat-o cu ei, va trebui să murim, dar la un cost și mai mare pentru nepoții noștri. Așadar, haideți să terminăm cu asta. Odată pentru totdeauna. Pentru nepoții noștri”, a adăugat oficialul rus apropiat de Vladimir Putin.
Comentariul lui Dmitri Rogozin a fost sesizat de jurnalistul Francis Scarr de la BBC News, care monitorizează și traduce relatările din mass-media rusă, acesta remarcând că apelul lui Rogozin este cu atât mai șocant încât el este un nume arhicunoscut în Rusia.
Nu este prima dată când șeful programului spațial rusesc adresează comentarii foarte puternice pe rețelele sociale.
La începutul lunii iunie, Dmitri Rogozin amenința într-un mesaj publicat pe twitter mai multe țări est-europene, printre care și România, după ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, nu a putut să călătorească în Serbia pentru că țările europene vecine și-au închis spațiul aerian pentru avionul care trebuia să îl ducă la Belgrad.
„De ce este bună SARMAT? (n.red. noua rachetă a Moscovei, botezată „Satan 2” în terminologia NATO) Nu le va cere permisiunea de a zbura bulgarilor fricoși, românilor răzbunători sau muntenegrenilor care au trădat istoria noastră comună. Asemenea și altor suedezi”, a scris Rogozin, pe Twitter.
Peste 7.000 de ucraineni au intrat luni în România
ACTUALIZARE 10.25 Poliţia de Frontieră anunţă că 7.623 de cetăţeni ucraineni au intrat luni în România, numărul lor fiind în creştere cu 10,5 % faţă de ziua precedentă.
De la declanşarea războiului, în 24 februarie, și până în 13 iunie, ora 24.00, au intrat în România 1.193.693 cetăţeni ucraineni, conform datelor transmise marți de Poliția de Frontieră.
Armata rusă face „mici avansuri” în Harkov. Industria de apărare a Moscovei, afectată de sancțiunile economice
ACTUALIZARE 10.20 Asaltul asupra „pungii” din jurul orașului Severodonețk, create de înaintarea rusă în Donbas, rămâne principalul efort operațional al Rusiei, se arată în analiza de marți a ministerului britanic al Apărării referitoare la evoluția războiului din Ucraina. În același timp, forțele din Grupul de Vest al armatei ruse au reușit să facă „mici avansuri” în sectorul Harkov pentru prima oară în ultimele săptămâni.
Ministerul britanic al Apărării mai arată că pe 10 iunie, prim-vicepreședintele Comisiei Militare Industriale a Rusiei a emis o predicție referitoare la creșterea cheltuielilor militare ale Rusiei cu 600-700 de miliarde de ruble (în jur de 10-12 miliarde de euro), ceea ce ar corespunde unei majorări cu 20% a bugetului apărării Federației Ruse.
În acest fel, investițiile guvernamentale ar permit o mobilizare treptată a industriei de apărare a Rusiei, astfel încât să facă față cererilor cauzate de războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, industria de apărare rusă ar putea avea dificultăți în îndeplinirea acestor sarcini, în parte datorită efectelor sancțiunilor economice impuse Moscovei, dar și din cauza lipsei de expertiză.
Producerea de echipamente optice de înaltă calitate ori de electronică avansată rămâne în continuare o provocare pentru industria rusă, ceea ce ar putea împiedica eforturile de înlocuire cu succes a echipamentelor și tehnicii de luptă distruse în Ucraina, se arată în analiza ministerului britanic al Apărării.
Germania analizează un pachet de ajutor pentru firma Gazprom Germania
ACTUALIZARE 10.00 Guvernul german pregăteşte un pachet de ajutor, în valoare de mai multe miliarde de euro, pentru grupul energetic Gazprom Germania, fosta subsidiară germană a grupului rus Gazprom, în ideea de a ajuta firma să acopere costurile mari cu achiziţiile apărute în urma războiului din Ucraina, au declarat pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.
Discuţiile sunt într-un stadiu avansat, iar un un acord, cu o valoare cuprinsă între cinci şi zece miliarde de euro, ar putea să se concretizeze chiar în această săptămână, iar banca publică de dezvoltare KfW va acţiona ca creditor, susţin sursele.
O sursă din interiorul Guvernului german a apreciat că un împrumut acordat de KfW ar fi "un instrument evident" pentru a ajuta Gazprom Germania, având în vedere importanţa companiei şi dificultăţile cu care se confruntă în prezent, dar a adăugat că valoarea împrumutului nu poate fi dezvăluită deoarece discuţiile nu s-au finalizat încă.
Gazprom Germania, care operează în mai multe ţări dar se concentrează pe activităţile de tranzacţionare, stocare şi transport din Germania, are nevoie de un sprijin financiar pentru a se asigura că poate să îşi păstreze rolul crucial pe care îl joacă pe cea mai mare piaţă de gaze din Europa. Cea mai importantă problemă cu care se confruntă compania, pe lângă păstrarea clienţilor, partenerilor de afaceri şi continuarea operaţiunilor, este preţul mare al gazelor naturale.
Gazprom Germania trebuie să cumpere gaze naturale de pe piaţa spot pentru a acoperi unele dintre obligaţiile sale contractuale după ce grupul rus Gazprom a renunţat la afacerile sale din Germania, exceptând unele activităţi de export. În prezent, preţurile spot la gaze naturale în Germania sunt de trei ori mai mari faţă de situaţia din urmă cu un an, transmite Agerpres.
Autoritatea de reglementare în sectorul energiei din Germania, care în luna aprilie a acestui an a preluat controlul la Gazprom Germania, a informat că întregul său personal lucrează pentru ca operaţiunile Gazprom Germania să se poată derula fără întrerupere.
Rușii atacă pozițiile armatei ucrainene din regiunea Zaporojie
ACTUALIZARE 9.45 Armata Ucrainei a transmis, marți, că forțele ruse au lansat două lovituri aeriene asupra pozițiilor armatei ucrainene din regiunea Zaporojie, conform The Kyiv Independent.
Satele Kamianske și Mali Scherbaky au fost atacate cu elicoptere Su-25 și Mi-8, în timp ce satul Zelene Pole a fost lovit de elicoptere Ka-52.
Bogații îi întorc spatele lui Putin. 15.000 de milionari ar putea părăsi Rusia în 2022 (The Guardian)
ACTUALIZARE 9.20 Peste 15.000 de milionari ar putea părăsi Rusia în acest an. Bogații întorc spatele regimului lui Vladmir Putin după invazia Rusiei în Ucraina, arată o analiză privind migrația, citată de The Guardian.
Se estimează că aproximativ 15% dintre rușii cu active în valoare de peste 1 milion de dolari ar urma să emigreze în alte țări până la sfârșitul anului 2022, potrivit analizelor statistice privind migrația, realizate de Henley & Partners, o companie cu sediul la Londra, care acționează ca intermediar între super-bogați și țările care le vând cetățenia.
„Rusia se confruntă cu o hemoragie a milionarilor”, a declarat Andrew Amoils, coordonatorul echipei de cercetare la New World Wealth, care a compilat datele pentru Henley.
„Bogații au emigrat din Rusia într-un număr în creștere constantă în fiecare an în ultimul deceniu, ca o avertizare timpurie cu privire la problemele actuale cu care se confruntă țara. Din punct de vedere istoric, decăderea unei țări a fost de obicei precedată de o accelerare a emigrării persoanelor bogate, care sunt adesea primele care pleacă, deoarece dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru.”, a spus Amoils.
Citește continuarea AICI
Zelenski promite să recupereze Crimeea
ACTUALIZARE 8.50 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a promis compatrioţilor săi că va recuceri peninsula Crimeea anexată de Rusia.
„Drapelul ucrainean va flutura din nou deasupra Ialta şi Sudak, deasupra Djankoi şi Ievpatoria”, a declarat Zelenski în mesajul său video de luni seara de la Kiev, citat de DPA. „Bineînţeles, vom elibera şi Crimeea noastră”, a adăugat liderul de la Kiev.
Armata rusă a ocupat peninsula de la Marea Neagră în 2014, când Ucraina era slăbită în urma unei schimbări de putere şi nu a putut opune rezistenţă. Apoi a fost organizat un referendum, care nu este recunoscut la nivel internaţional, iar Crimeea a fost anexată la Rusia.
Zelenski a pledat întotdeauna pentru o revenire a peninsulei la Ucraina, dar rareori a afirmat acest lucru cu atâta forţă ca obiectiv de război, scrie DPA.
Preşedintele a făcut apel la cetăţenii Ucrainei să păstreze legătura cu părţile ţării ocupate de Rusia, cum ar fi Doneţk sau regiunea Harkov. El a spus că aceste zone vor fi eliberate din nou.
„Spuneţi-le că armata ucraineană va veni cu siguranţă!”. În est, în Donbas, armata se află sub presiune. Aceasta are nevoie urgentă de artilerie modernă din partea partenerilor săi străini, a spus Zelenski, citat de Agerpres.
ANALIZĂ CNN: Scopul final al lui Putin este restaurarea Imperiului Rus
ACTUALIZARE 8.10 Să citești mintea președintelui rus Vladimir Putin este de obicei o sarcină dificilă, dar uneori liderul de la Kremlin ne ușurează munca. Cuvintele rostite săptămâna trecută de Putin la Moscova, în timpul unei întâlniri cu un grup de tineri antreprenori ruși, vorbesc de la sine: Ceea ce încearcă președintele rus să facă în Ucraina este să restaureze Rusia ca putere imperială, se arată într-o analiză CNN.
Mulți analiști au remarcat una dintre cele mai îndrăznețe afirmații ale lui Putin prin care se compara cu Petru cel Mare, țarul modernizator al Rusiei și fondatorul orașului Sankt Petersburg, locul de naștere al lui Putin, care a venit la putere la finalul secolului XVII.
„Petru cel Mare a purtat Marele Război al Nordului pentru 21 de ani”, a spus Putin într-o manieră relaxată și aparent satisfăcută de sine. „La primă vedere, el era la război cu Suedia pentru a lua ceva de la ea... El nu lua nimic de la altcineva, el recupera. Așa a fost.”
Nu a contat faptul că țările europene nu au recunoscut anexarea teritoriului cu forța de către Petru ce Mare, a adăugat Putin. „Când a întemeiat noua capitală, nicio țară din Europa nu a recunoscut acest teritoriu ca aparținând Rusiei; toți au recunoscut-o ca parte din Suedia”.
„Însă, din cele mai vechi timpuri, slavii au trăit acolo împreună cu popoarele fino-ugrice, iar acest teritoriu a fost sub controlul Rusiei”, a spus Putin. „Același lucru e adevărat și pentru direcția vestică, Narva și prima sa campanie. De ce ar merge acolo? El recupera și fortifica, asta făcea el”.
Făcând aluzie la propria sa invazie a Ucrainei, Putin a adăugat: „Evident, ne revine și nouă să recuperăm și să fortificăm.”
Citește continuarea AICI
Bogdan Aurescu: România are nevoie de mai mulți militari NATO, pe termen lung. Rusia e cea mai serioasă amenințare la adresa Alianței
ACTUALIZARE 8.00 Aflată la doar câteva zeci de kilometri de războiul din Ucraina, România are nevoie pe teritoriul său de mai mulți militari NATO, în condițiile în care Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene, spune ministrul de externe, Bogdan Aurescu. În prezent, sunt deja peste 5.000 de soldați aliați în România, iar Grupul de Luptă nou înființat, care va fi condus de Franța, va deveni funcțional spre începutul anului viitor, a explicat la Digi24 ministrul de externe, Bogdan Aurescu.
„Cred că este nevoie într-adevăr de o prezență mai consistentă, deși pot spune că în momentul de față, dacă ne uităm la prezența aliată în România, avem deja peste 5.000 de militari aliați pe teritoriul României. Avem o dublare, chiar peste dublare, a numărului de soldați americani în România, care nu sunt în legătură, în conexiune directă, cu acest Grup de Luptă”, a spus Bogdan Aurescu, luni seara, la Digi24.
„Avem compoziția Grupului de Luptă, care este în curs de alcătuire, de operaționalizare. Am început formal pe 1 mai acest proces de creare a grupului de luptă, el este în curs de realizare, se va finaliza undeva spre sfârșitul anului, poate începutul anului viitor, poate mai devreme, în funcție de cât de rapid ne mișcăm și noi, și aliații care fac parte din acest grup de luptă”, a precizat ministrul de externe.
„Vrem să vedem în continuare alte decizii care, luate la summitul de la Madrid, pot să asigure această apărare și descurajare consistentă, care să descurajeze - în mod evident, acesta este scopul, nu într-un mod escalatoriu, deci nu să provoace, dar să arate că orice fel de acțiune împotriva Alianței este una care este fără rezultat sau nu poate avea niciun rezultat scontat de cel care poate încerca o acțiune împotriva Aliaților”, a explicat șeful diplomației care este rolul acestei prezențe întărite a NATO în regiune.
Citește continuarea AICI
Guvernatorul Lugansk: Toate cele trei poduri din Severodonetsk sunt distruse
ACTUALIZARE 7.35 Toate cele trei poduri care leagă orașul Severodonetsk de Lisichansk sunt acum impracticabile pentru vehicule, ceea ce limitează posibilitatea de evacuare a celor care vor să iasă fin oraș, dar și posibilitățile de aprovizionare, a declarat Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk.
„Este imposibil să folosiți podurile”, a spus Haidai, citat de CNN.
Distrugerea podurilor oferă armatei ruse un avantaj, deoarece liniile de aprovizionare sunt întrerupte, a afirmat Haidai. Aducereaa armelor și a proviziilor este acum „dificilă, dar nu imposibilă”, a adăugat însă el.
El a precizat că este încă posibilă călătoria între Severodonețk și Lisichansk, dar nu a dat alte detalii din motive de securitate.
Haidai a adăugat că rușii „controlează cea mai mare parte a orașului”, aproximativ 70% până la 80%.
Volodimir Zelenski: Lupta din Donbas va rămâne în istorie ca una dintre cele mai brutale bătălii din Europa
ACTUALIZARE 7.20 Volodimir Zelenski: "Bătăliile din Donbas cu siguranță vor rămâne în istoria militară drept unele dintre cele mai brutale bătălii din Europa și pentru Europa. Costul uman al acestei bătălii este foarte mare pentru noi. Este înspăimântător.
Avem de-a face cu răul absolut. Și nu avem de ales decât să mergem mai departe, să ne eliberăm întregul nostru teritoriu.
Vom reuși. Avem nevoie doar de suficiente arme. Partenerii noștri le au în cantități suficiente. Și lucrăm în fiecare zi pentru voința politică, astfel încât ei să ne dea aceste arme", a declarat liderul de la Kiev în mesajul zilnic către popor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
