Video Bogdan Aurescu: România are nevoie de mai mulți militari NATO, pe termen lung. Rusia e cea mai serioasă amenințare la adresa Alianței
Aflată la doar câteva zeci de kilometri de războiul din Ucraina, România are nevoie pe teritoriul său de mai mulți militari NATO, în condițiile în care Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene, spune ministrul de externe, Bogdan Aurescu. În prezent, sunt deja peste 5.000 de soldați aliați în România, iar Grupul de Luptă nou înființat, care va fi condus de Franța, va deveni funcțional spre începutul anului viitor, a explicat la Digi24 ministrul de externe, Bogdan Aurescu.
„Cred că este nevoie într-adevăr de o prezență mai consistentă, deși pot spune că în momentul de față, dacă ne uităm la prezența aliată în România, avem deja peste 5.000 de militari aliați pe teritoriul României. Avem o dublare, chiar peste dublare, a numărului de soldați americani în România, care nu sunt în legătură, în conexiune directă, cu acest Grup de Luptă”, a spus Bogdan Aurescu, luni seara, la Digi24.
„Avem compoziția Grupului de Luptă, care este în curs de alcătuire, de operaționalizare. Am început formal pe 1 mai acest proces de creare a grupului de luptă, el este în curs de realizare, se va finaliza undeva spre sfârșitul anului, poate începutul anului viitor, poate mai devreme, în funcție de cât de rapid ne mișcăm și noi, și aliații care fac parte din acest grup de luptă”, a precizat ministrul de externe.
„Vrem să vedem în continuare alte decizii care, luate la summitul de la Madrid, pot să asigure această apărare și descurajare consistentă, care să descurajeze - în mod evident, acesta este scopul, nu într-un mod escalatoriu, deci nu să provoace, dar să arate că orice fel de acțiune împotriva Alianței este una care este fără rezultat sau nu poate avea niciun rezultat scontat de cel care poate încerca o acțiune împotriva Aliaților”, a explicat șeful diplomației care este rolul acestei prezențe întărite a NATO în regiune.
Cât de precară este securitatea la Marea Neagră în acest moment
Întrebat care este evaluarea din prezent a situației de securitate de la Marea Neagră, ministrul a spus că este cea pe care o știe toată lumea și că este greu să fie făcute predicții în privința evoluțiilor ulterioare.
„La Marea Neagră este o situație de conflict, care în momentul de față, în Ucraina, se concentrează în est, vedem unele avansuri ale Federației Ruse, cu greutate, dar sunt niște avansuri în teren, vedem niște contraofensive pe anumite zone ale Ucrainei. Deci, în momentul de față este greu de făcut o evaluare cu privire la care va fi exact evoluția ostilităților. În rest, sigur, vedem tot felul de acțiuni și ale unei părți, și ale celeilalte în Marea Neagră, vedem această situație de blocadă a porturilor ucrainiene, care împiedică transferul direct pe căile obișnuite ale mărfurilor și mai ales ale cerealelor ucrainene spre destinațiile din nordul Africii, din Orientul Mijlociu, din America Latină sau din America de Sud. Sunt tot felul de evoluții care care sunt în curs, deci o imagine complexă, care arată cât de deteriorată, până la urmă, este situația de securitate din regiunea Mării Negre. Este foarte greu de estimat cât va dura acest conflict, deci și situația de securitate deteriorată. De aceea vorbim despre măsuri pe termen lung de asigurare a unei posturi consistente, eficiente, a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Bogdan Aurescu.
Ce vrea Rusia
România cere ca în noul Concept Strategic al NATO - ce urmează să fie adoptat la summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul acestei luni - Federația Rusă să fie recunoscută ca principală amenințare la adresa Alianței Nord-Atlantice și a securității euroatlantice, iar acest punct figurează în Declarația finală a Summitului B9 găzduit săptămâna trecută de București.
S-a spus că țările de pe flancul estic al NATO au perceput mai bine amenințarea rusă decât aliații lor din Vest, dar lucrurile nu mai stau așa în acest moment, percepția s-a schimbat după 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, spune Bogdan Aurescu.
„Uitați-vă că sunt state din vestul Europei care trimit trupe în România. Faptul că Franța trimite trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Belgia trimite trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Olanda va trimite trupe în România la acest grup de luptă, faptul că Portugalia este deja în România cu forțe, faptul că Finlanda și Suedia (...) vor să adere la Alianță arată că percepția asupra amenințării Rusiei nu este una doar a statelor din această zonă, care au experimentat pe propria piele regimul comunist și influența rusă directă”, a arătat Bogdan Aurescu.
„Este absolut clar că acțiunile Rusiei și Rusia ca atare, prin modul în care acționează, reprezintă o amenințare și este cea mai serioasă amenințare la adresa Alianței. Ne confruntăm în vecinătatea directă a Alianței Nord-Atlantice cu un conflict, cu un război de agresiune ilegal declanșat de Rusia în mod neprovocat, în mod nejustificat, care nu este doar îndreptat împotriva Ucrainei, este un efort de război care de fapt încearcă să pună sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană. Și din această perspectivă, este clar că toată lumea trebuie să fie conștientă de acest lucru și asta influențează deciziile pe care aliații le-au luat deja. Suntem acum în proces de negociere a acestor decizii”, a explicat ministrul român de externe.
De ce este nevoie de noi grupuri de luptă ale Alianței
Noile grupuri de luptă care sunt create pentru partea de centru-sud a Flancului Estic echilibrează situația în această regiune, unde exista o prezență înaintată avansată sau întărită în partea de nord și o prezență înaintată adaptată, tailored forward presence, în partea de sud, a precizat Bogdan Aurescu.
„Noi am spus-o de câțiva ani, că este nevoie de o echilibrare a Flancului Estic, este nevoie de o prezență unitară, o prezență care să fie coerentă pe întregul flanc estic - pentru că Flancul Estic, până la urmă, este un întreg, nu este format doar din două părți, nord și sud - și că trebuie să existe o prezență care să asigure o descurajare și apărare uniformă pe întregul flanc estic. Pentru că altfel, ar putea să apară vulnerabilități care să fie exploatate de către actori cum este Federația Rusă. Or, războiul din Ucraina, care se desfășoară în proximitatea mai degrabă a sudului Flancului Estic, în Marea Neagră și în proximitatea Mării Negre, a demonstrat foarte clar că această zonă este o zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică și unul dintre obiectivele noastre la Summitul de la Madrid este de a reconfirma faptul că Marea Neagră este o zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică, inclusiv prin deciziile pe care le vom lua în continuare. Deci, am reușit să obținem, prin eforturi ale președintelui, ale diplomației noastre, această decizie de creare a grupurilor de luptă, inclusiv a grupului de luptă din România. Continuăm cu aceste eforturi, așa cum spune de altfel Declarația finală a summit-ului din 24 martie de la Bruxelles, să consolidăm postura de descurajare și apărare pe flanc pe termen lung”, a detaliat Bogdan Aurescu.
O descurajare puternică se bazează pe o apărare puternică
„Termenul folosit este „pe termen lung”, o adaptare - în engleză mai folosim și termenul de „reset”, în sfârșit, vom vedea cum arată această consolidare - în așa fel încât să existe o descurajare puternică. Iar o descurajare puternică se bazează pe o apărare puternică. Atunci când ai forță suficientă de apărare, cu tot ce înseamnă ea, cu echipamente prepoziționate, cu forțe de reîntărire care sunt flexibile, care ajung rapid, asta înseamnă că avem o alianță care funcționează”, a punctat ministrul român de externe.
Bogdan Aurescu a exemplificat ce înseamnă această adaptare rapidă în teren: „Pe 24 februarie Federația Rusă ataca în mod ilegal Ucraina. Pe
26 februarie deja elementele franceze, care sunt și astăzi în România, parte a forței de reacție extrem de rapidă a Alianței, Very High Readiness Joint Task Force, erau în România. Asta înseamnă o reacție extrem de promptă a Alianței Nord-Atlantice în sprijinul aliaților de pe flancul estic”.
Ce înseamnă „apărare înaintată”
Întrebat ce înseamnă o apărare pe termen lung, dacă este vorba despre mai mulți soldați sau de soldați care să rămână un timp mai îndelungat pe teritoriul țării, ministrul a explicat că din punctul de vedere al României, înseamnă și una, și alta. El spune că în jargonul arhitecturii de securitate apare un termen nou - prezență rotațională permanentă.
Termenul de „forward defense” care se folosește în prezent desemnează nu doar o prezență înaintată sau o apărare înaintată. „Este un concept care, sigur, mai trebuie să fie definit în nuanțele sale, dar se vorbește despre necesitatea unei întăriri semnificative a posturii de descurajare și apărare într-o manieră echilibrată, într-o manieră coerentă, sustenabilă, de-a lungul întregului Flanc Estic și sunt enumerate inclusiv o serie de măsuri foarte concrete care sunt dorite de statele de pe Flancul Estic și care se referă la diverse aspecte legate de aranjamente de comandă și control întărite, de întărire a apărării aeriene și împotriva rachetelor balistice și așa mai departe. Este vorba de o gamă întreagă de măsuri care pot să construiască o postură solidă și eficientă”, a spus Bogdan Aurescu.
Grup de luptă permanent sau rotativ?
Întrebat dacă aceste grupuri de luptă ar trebui să fie permanente sau să fie rotative și dacă este importantă pentru România această diferență între permanent și rotativ, ministrul Aurescu a subliniat că răspunsul este: o prezență și permanentă, și rotativă.
„Când vorbim în termeni clasici, în jargonul de securitate clasic, despre prezență permanentă, ne gândim la baze permanente. Trebuie spus că România, dintre toate statele de pe Flancul Estic, este singura care are o bază permanentă NATO, este baza de la Deveselu, care găzduiește în interiorul său facilitatea antirachetă, care este o facilitate NATO, nu doar americană. Într-o bază românească, care este bază NATO, avem o facilitate NATO antirachetă. Aceasta este o bază permanentă. Asta înseamnă că acolo vin militari care stau un termen îndelungat, își aduc familiile, care locuiesc în regiune sau în interiorul bazei și au activități în regiune”, a menționat ministrul de externe.
„Conceptul pe care îl întâlnim folosit în ultimii ani, un concept mai flexibil, presupune o prezență rotațională permanentă. Americanii au chiar un termen pentru acest tip de prezență rotațională permanentă - adică, asigur o prezență permanentă, dar efectivele se rotesc la un anumit interval de timp - americanii folosesc termenul heel-to-toe, adică în momentul în care cineva pleacă, cineva deja vine în loc. Prezența este de aceeași dimensiune, are aceeași consistență și asigură aceleași funcții”, a explicat Bogdan Aurescu.
Ce își dorește România
„Pe noi ne interesează o prezență pe termen lung pe flancul estic a aliaților NATO, într-o formulă care trebuie să fie, evident, cuantificată nu doar în funcție de numărul de trupe din România, ci și de mulți alți parametri: sistemul de comandă și control, forțele de reîntărire - care sunt foarte importante, care trebuie să vină, ele trebuie deja identificate, trebuie să vină foarte rapid în sprijinul forțelor existente și al forțelor naționale care există în statul respectiv. Deci, până la urmă, e mai puțin relevant dacă am o bază permanentă sau nu - bazele permanente erau, mai degrabă, o caracteristică, o trăsătură, a perioadei de dinainte de finalul Războiului Rece - cât mă interesează o prezență pe termen lung, fie ea și rotațională permanent, deci permanent se rotește același efectiv care asigură funcția respectivă, o dată la 6 luni, o dată la 9 luni etc. Deci, există diverse modele în acest sens”, a subliniat șeful diplomației române.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
