Live Text Rușii au lovit cu o rachetă o stație de autobuz din estul Ucrainei. Cel puțin opt morți și patru răniți, printre care și copii
Ucraina caută o oportunitate de a vorbi direct cu liderul chinez Xi Jinping pentru a ajuta la încheierea războiului său cu Rusia, susține Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean îndeamnă China să îşi folosească influenţa politică şi economică uriaşă asupra Rusiei pentru a pune capăt luptei. Rușii anunță că Rusia şi Ucraina au făcut schimb de prizonieri şi de soldaţi ucişi în conflict de 27 de ori de la începutul războiului. Negocierile privind schimburile de prizonieri sunt unul dintre ultimele canale diplomatice rămase între Moscova şi Kiev după întreruperea discuţiilor privind un acord de pace.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Canada trimite 225 de militari în Marea Britanie pentru a instrui soldații ucraineni
ACTUALIZARE 23:00 Canada va trimite în Marea Britanie 225 de militari într-o misiune de instruire a soldaţilor ucraineni ce va începe săptămâna viitoare, a anunţat joi ministrul canadian al apărării, Anita Anand, potrivit Reuters.
Armata canadiană a instruit începând din 2015 peste 33.000 de militari şi membri ai forţelor de securitate din Ucraina, dar din februarie această colaborare a scăzut în intensitate.
„Am intrat acum într-o fază nouă şi foarte periculoasă a acestui conflict, în timp ce Rusia încearcă să provoace daune pe termen lung Ucrainei şi poporului său. Prin urmare, anunţ astăzi că ne respectăm promisiunea de a relua instruirea pe scară extinsă” a trupelor ucrainene, a declarat Anita Anand.
Olanda şi Noua Zeelandă au promis că vor trimite şi ele instructori militari pentru această misiune, ce va fi condusă de Marea Britanie, transmite Agerpres.
Trei noi nave cu cereale vor pleca vineri din Ucraina, anunță Turcia
ACTUALIZARE 21:48 Ministrul turc al apărării Hulusi Akar a declarat joi seară că trei noi nave care transportă cereale vor părăsi Ucraina vineri, relatează agenţia de presă de stat Anadolu, preluată de AFP, relatează Agerpres.
„Plecarea celor trei nave este planificată datorită muncii intensive a Centrului de coordonare comun (CCC)”, a afirmat ministrul, fără a preciza porturile de plecare ale navelor.
Citește continuarea AICI
Amnesty International acuză armata ucraineană că pune în pericol civilii. Reacție dură din partea Kievului
ACTUALIZARE 19:03 Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba şi-a manifestat joi „indignarea” după ce organizaţia Amnesty International a acuzat armata ucraineană că pune în pericol civilii prin amplasarea de trupe în zone rezidenţiale în războiul provocat de agresiunea rusă, relatează agenţiile Reuters şi AFP.
Armata ucraineană stabileşte baze militare în şcoli şi spitale şi lansează atacuri din zone populate, o tactică ce încalcă dreptul umanitar internaţional, semnalează Amnesty International într-un raport redactat după vizite efectuate între lunile aprilie şi iulie pe frontul din estul Ucrainei.
„Am documentat un tipar al forţelor ucrainene de a pune în pericol civilii şi de a încălca legile războiului când acţionează în zone populate”, remarcă în document secretara generală a acestei organizaţii, Agnes Callamard.
Citește continuarea AICI
Prima femeie colonel a lui Putin, moartă în război. Spunea că îi place să ucidă ucraineni, deși era de origine ucraineană
ACTUALIZARE 17:31 Rusia a pierdut-o în războiul din Ucraina pe prima femeie colonel, Olga „Kursa” Kachura. Mașina ei a fost lovită de o rachetă ucraineană în orașul Horlivka, din regiunea Donețk.
Kachura, care este prima femeie ofițer din Rusia care a murit în războiul din Ucraina, a fost comandantul unei divizii de artilerie cu rachete care a bombardat civili în Donețk.
Vladimir Putin i-a acordat postum cel mai înalt titlu de la Kremlin, de Eroul al Federației Ruse.
Citește continuarea AICI
Ministru: Bulgaria a trimis în secret arme Ucrainei. Ordinul ar fi fost semnat de lidera socialiștilor, care oficial era împotrivă
ACTUALIZARE 17:12 Guvernul interimar bulgar spune că fostul executiv, demis prin moțiune de cenzură, a trimis în secret Ucrainei arme şi muniţii, livrări efectuate prin Polonia. Oficial, fostul guvern al lui Kiril Petrov susţinuse că Bulgaria nu livrează arme Ucrainei din cauza opoziţiei Partidului Socialist, formaţiune considerată pro-rusă.
Ministrul interimar al economiei, Alexander Mihailov, a spus joi că aproximativ 4.200 de tone de materiale militare au fost expediate din Bulgaria către Ucraina de când a început agresiunea militară rusă asupra acestei ţări, relatează EFE, citată de Agerpres.
„Mari cantităţi de arme şi muniţii bulgăreşti au fost exportate către Ucraina cu semnătura lui Ninova”, a spus Mihailov, făcând referire la predecesoarea sa în acest post, socialista Kornelia Ninova. El a spus că deţine documente pentru a demonstra acest lucru, dar nu a arătat niciunul.
Citește continuarea AICI
Șeful NATO: Europa se află în cel mai periculos moment după al Doilea Război Mondial
ACTUALIZARE 16:45 Europa se află în cel mai periculos moment al său de după cel de-al Doilea Război Mondial din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care consideră că acțiunile Moscovei sunt un atac la adresa ordinii mondiale actuale.
„Nu trebuie să ne speriem şi nici să exagerăm, dar trebuie să înţelegem clar că ne aflăm în cea mai periculoasă situaţie în care a fost Europa după cel de-al Doilea Război Mondial”, a afirmat Jens Stoltenberg.
„Putin crede, în mintea sa confuză, că el poate decide ceea ce ar trebui să facă Ucraina. El nu are dreptul să decidă ceea ce trebuie să facă fostele republici sovietice”, a spus secretarul general NATO.
Citește continuarea AICI
Consulul Norvegiei va fi dat afară din Rusia pentru că a spus că „urăște rușii”
ACTUALIZARE 16:36 Moscova spune că un consul norvegian, Elisabeth Ellingsen, nu mai poate rămâne în Rusia după ce a fost filmată spunând: „urăsc rușii”. Incidentul a avut loc la recepția unui hotel, relatează The Moscow Times.
„După cele întâmplate, prezența lui Elisabeth Ellingsen în Rusia este imposibilă”, a anunțat Ministerul de Externe într-un comunicat.
Declarația vine după ce Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul norvegian, Rune Resaland, pentru a protesta față de „remarcile rusofobe insultătoare” ale lui Ellingsen.
Citește continuarea AICI
Americanii trimit mai mult gaz în Europa pe nave decât trimite Rusia prin conducte
ACTUALIZARE 16:15 SUA trimit acum mai mult gaz către Europa pe nave decât trimite Rusia prin conducte, scrie Wall Street Journal, potrivit Insider. În iulie, gazul natural lichefiat din SUA a reprezentat 13% din totalul gazului furnizat Europei, comparativ cu 10%, gazul ajuns în Europa prin conductele rusești.
Invazia Ucrainei de către Rusia a redesenat traseul livrărilor de energie în întreaga lume, iar unul dintre rezultate a fost că SUA au ajuns să trimită acum mai mult gaz către Europa pe nave, decât Rusia prin conducte, arată datele ICIS (Independent Commodity Intelligence Services), potrivit Wall Street Journal.
Citește continuarea AICI
Medicii care îl îngrijesc pe Anatoli Ciubais nu exclud otrăvirea
ACTUALIZARE 14:39 Anatoli Ciubais se află internat într-un spital privat din nordul Sardiniei, iar medicii italieni care îl îngrijesc pe fostul consilier al lui Vladimir Putin nu exclud posibilitatea ca acestă să fi fost otrăvit și au confirmat că Ciubais suferă de o boală neurologică rară, informează agenția ANSA, preluată de Moscow Times.
Echipa de medici italieni a confirmat că Anatoli Ciubais suferă de sindromul Guillain-Bare, o afecţiune rară a sistemului nervos periferic, provocată de sistemul imunitar. Fostul oficial rus, în vârstă de 67 de ani, a fost supus unor analize medicale amănunțite, iar rezultatele complete ale acestora încă sunt așteptate, pentru a se putea confirma clar dacă a fost sau nu vorba de o otrăvire, în cazul său.
Citește continuarea AICI
Elveţia s-a alăturat noului pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 14:37 Elveţia s-a alăturat celui de-al şaptelea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, însă țara "este totuși neutră", a declarat preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, care a ţinut să facă distincţia între ''neutralitatea'' militară şi condamnarea unei încălcări a dreptului internaţional.
''Evident că există în Europa un sentiment de unitate mai puternic contra acestei agresiuni (a Rusiei împotriva Ucrainei) care ne-a arătat tuturor situaţia păcii de care s-a beneficiat de 70 de ani'', a declarat preşedintele în exerciţiu al Confederaţiei Elveţiene, într-un interviu acordat mai multor jurnalişti la sediul ONU de la New York, notează AFP.
Însă ''Elveţia este totuşi neutră, neutralitatea Elveţiei nu este sub semnul întrebării'', a dat el asigurări, respingând mai ales ideea unei apropieri a ţării sale de NATO.
Citește continuarea AICI
Opt oameni morți, după un bombardament rusesc în Toretsk
ACTUALIZARE 14:30 Opt oameni au fost uciși și patru au fost răniți în urma bombardamentelor rusești asupra orașului Toretsk, din estul Ucrainei, în regiunea Donețk, a declarat joi guvernatorul regional.
Obuzul a lovit o stație de transport public unde oamenii s-au adunat, a scris guvernatorul Pavlo Kyrylenko pe Telegram. Printre răniți se numără și trei copii, a spus el.
Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, a declarat că atacul a fost „un alt act terorist” al Rusiei și și-a repetat apelurile către alte națiuni să declare Rusia drept stat terorist.
Banca Centrală a Rusiei recomandă companiilor să își transfere rezervele valutare din țările „neprietenoase”
ACTUALIZARE 13:20 Banca Centrală a Rusiei a recomandat joi Guvernului de la Moscova să ordone companiilor de stat să îşi transfere rezervele valutare din ţările "neprietenoase'', care au impus sancţiuni Moscovei, spre ţările care nu au impus astfel de sancţiuni, transmite Reuters.
De asemenea, Banca Rusiei a anunţat că va introduce noi măsuri destinate să reducă operaţiunile în dolari şi euro ale băncilor comerciale, accelerând un fenomen de de-dolarizare prin care oficialii speră că vor putea proteja economia rusească şi cetăţenii de unele restricţii internaţionale.
Occidentul a impus sancţiuni fără precedent sectorului bancar rusesc, ca răspuns la invadarea Ucrainei, blocând accesul marilor bănci ruseşti la sistemul global de plăţi SWIFT şi limitând capacitatea lor de a opera cu valută. În replică, Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene, notează Agerpres.
"Se recomandă organizaţiilor non-financiare să îşi transfere fondurile în valută acumulate în ţările "neprietenoase'' spre alte ţări", susţine Banca Rusiei într-un raport privind piaţa financiară.
Anterior, Banca centrală a Rusiei a ordonat unor companii să nu mai publice bilanţuri financiare. Joi, instituţia a revenit şi a apreciat că este important să fie reluată publicarea situaţiilor financiare, reducând în paralel riscurile sancţiunilor.
Șeful NATO spune că Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina
ACTUALIZARE 12:30 Rusiei nu ar trebui să i se permită să câștige războiul din Ucraina, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a spus Stoltenberg într-un discurs ținut Norvegia, țara lui natală, conform Reuters.
Ministrul de externe al Estoniei cere noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 11:54 Ministrul de externe al Estoniei a cerut noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei pentru a-l presa pe Vladimir Putin să pună capăt războiului pornit în Ucraina, conform The Guardian.
Într -un interviu pentru Politico, Ernas Reinsalu a spus că războiul se va înrăutăți pentru Ucraina. „Mesajul meu este într-adevăr că este nevoie imediată de un pachet suplimentar de sancțiuni, sau mai multe pachete. Războiul nu se va termina de la sine. Războiul se va termina doar dacă Putin va pune capăt războiului. Și Putin va pune capăt războiului nu pentru că simte cumva un sentiment cu privire la ceea ce s-a schimbat în ordinea internațională sau în ceea ce privește reputația lui”, remarcă Reinsalu.
UE a adoptat șapte pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, dar recent guvernele au început să se îngrijoreze din ce în ce mai mult de faptul că se apropie o criză energetică puternică. Estonia, unul dintre cele mai mici state membre ale blocului comunitar, care cheltuie 0,8% din PIB pentru ajutor militar pentru Ucraina, a fost printre vocile care au susținut de la începutul invaziei că sunt necesare acțiuni mai dure împotriva Rusiei.
Reinsalu a făcut aceste comentarii, cu puțin timp înainte de a se întâlni la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia apără în mod activ punctele de trecere peste râul Nipru
ACTUALIZARE 10:41 În analiza de joi dimineață a frontului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării sugerează că Rusia apără în mod activ punctele de trecere peste râul Nipru, care leagă orașul Herson ocupat de ruși de restul părții sudice a regiunii Herson.
Londra spune că trupele ucrainene continuă să tragă cu rachete asupra locațiilor militare rusești, grupurilor de personal, bazelor de sprijin logistic și depozitelor de muniții, ceea ce va avea foarte probabil un impact asupra reaprovizionării logistice militare ale rușilor și va pune presiune asupra elementelor militare rusești de sprijin de luptă.
Britanicii observă că pe 3 august 2022, prima navă cu cereale ucrainene a sosit în Strâmtoarea Bosfor după ce a tranzitat Marea Neagră dinspre Odesa. Este aproape sigur că succesul acestui tranzit va duce la tranzite mai frecvente în ambele direcții. Eliminarea întârzierilor cauzate de blocada care a fost instituită din februarie 2022 va rămâne o provocare logistică, spune însă Londra.
Ministerul britanic al Apărării punctează și că forțele ruse au poziționat, aproape sigur, reflectoare radar piramidale în apă în apropierea podului Antonivski, recent avariat, și lângă podul de cale ferată recent deteriorat din apropiere, ambele trecând peste râul Nipru în Herson, în sudul Ucrainei.
Reflectoarele radar sunt probabil folosite pentru a ascunde podul de imaginile radar cu deschidere sintetică și de posibilele echipamente de ochire a rachetelor. Acest lucru evidențiază amenințarea pe care Rusia o simte din cauza razei de acțiune și a preciziei sporite a sistemelor furnizate de Occident, se mai arată în evaluarea britanicilor.
ISW: Rușii se folosesc de centrala nucleară Zaporojie pentru a descuraja Occidentul să înarmeze Ucraina
ACTUALIZARE 10:30 În evaluarea de miercuri noapte spre joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a transmis că forțele rusești se folosesc probabil de pozițiile sale în centrala nucleară Zaporojie din Enerhodar pentru a amplifica temerile occidentale privind un dezastru nuclear în Ucraina, într-un efort de a diminua voința occidentală de a oferi sprijin militar pentru o contraofensivă ucraineană.
ISW mai precizează că armata rusă a incendiat probabil închisoarea unde erau prizonieri de război ucraineni din Olenivka, regiunea ocupată Donețk, dar au acuzat Ucraina pentru o presupusă lovitură de precizie cu echipamente militare furnizate de Occident, probabil pentru a spori ezitarea SUA de a continua să furnizeze HIMARS Ucrainei.
Probabil că Moscova va profita de relația sa cu Teheranul pentru a obține drone care să fie utilizate în Ucraina, mai spun experții ISW.
Alte câteva concluzii ale ISW:
- Forțele ruse au efectuat un atac terestru la nord-vest de Sloviansk și au continuat eforturile de a avansa spre Bakhmut dinspre nord-est, est și sud-est.
- Forțele ruse acordă prioritate atacurilor frontale asupra Avdiivka și nu au reușit să câștige teren în Pisky.
- Se pare că forțele ruse formează un grup de atac pentru a împiedica contraofensivele ucrainene în nordul regiunii Herson sau pentru a contraataca.
- Autoritățile instalate de Kremlin în teritoriile ocupate ar putea permite atât votul clasic, cât și cel online în cadrul viitoarelor pseudo-referendumuri privind anexarea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia, permițând o fraudare mai directă a voturilor.
Zelenski a reacționat după ce fostul cancelar german Schroeder a spus că Putin vrea o „soluție negociată”: E pur şi simplu dezgustător
ACTUALIZARE 9:10 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a catalogat drept "dezgustător" comportamentul fostului cancelar german Gerhard Schroeder, care a afirmat că Rusia vrea o "soluţie negociată" a războiului, relatează Reuters.
Gerhard Schroeder, care este prieten cu preşedintele Vladimir Putin, a declarat că s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderul de la Kremlin şi a adăugat că există chiar posibilitatea de a se ajunge uşor uşor la o încetare a focului.
"Este pur şi simplu dezgustător când foşti lideri ai unor mari state cu valori europene lucrează pentru Rusia, care este în război împotriva acestor valori", a declarat preşedintele Zelenski într-o intervenţie video miercuri noaptea.
Ucraina caută o oportunitate de a vorbi direct cu liderul chinez Xi Jinping
ACTUALIZARE 7:56 Ucraina caută o oportunitate de a vorbi direct cu liderul chinez Xi Jinping pentru a ajuta la încheierea războiului său cu Rusia, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski într-un interviu apărut joi în South China Morning Post, transmite Reuters.
În interviu, liderul ucrainean a îndemnat China să îşi folosească influenţa politică şi economică uriaşă asupra Rusiei pentru a pune capăt luptei.
"Este un stat foarte puternic. Este o economie puternică. Deci poate influenţa din punct de vedere politic şi economic Rusia. Şi China este (de asemenea) membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU", a declarat preşedintele Ucrainei.
Rusia susține că au avut loc 27 de schimburi de prizonieri cu partea ucraineană
ACTUALIZARE 7:00 Un oficial rus a declarat miercuri că Rusia şi Ucraina au făcut schimb de prizonieri şi de soldaţi ucişi în conflict de 27 de ori de la începutul războiului, transmite joi dpa.
"Cu participarea Crucii Roşii, a fost posibil să se organizeze dialogul cu Kievul privind schimbul de prizonieri şi de soldaţi morţi. Până în prezent au fost efectuate 27 de astfel de operaţiuni", a declarat adjunctul ministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, la o întâlnire cu ataşaţii militari străini, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Agerpres.
Cel mai mare schimb a avut loc în iunie, când fiecare parte a schimbat 144 de prizonieri de război.
Negocierile privind schimburile de prizonieri sunt unul dintre ultimele canale diplomatice rămase între Moscova şi Kiev după întreruperea discuţiilor privind un acord de pace. Recent, au existat mai multe propuneri de utilizare a acestor canale pentru relansarea negocierilor de pace, în încercarea de a pune capăt luptelor care au început în februarie, când trupele ruse au invadat Ucraina.
Evacuarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, când au fost eliberate peste 3.000 de persoane, inclusiv sute de civili, a fost convenită de asemenea prin acest canal, a spus Fomin."Operaţiunile au avut un caracter exclusiv umanitar", a spus el.
Cu toate acestea, bombardarea recentă a unei tabere de prizonieri de război din estul Ucrainei a dus la moartea a zeci de luptători Azov care rezistau în combinatul din Mariupol, asediat timp de câteva săptămâni înaintea capitulării în luna mai.
Moscova şi Kievul s-au învinovăţit reciproc pentru atacul asupra taberei de la Olenivka, care se află pe teritoriul revendicat de grupările separatiste.
Câteva dintre cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Rusia susţine că din cauza sancţiunilor îi este „imposibil” să preia turbina destinată gazoductului Nord Stream.
- ONU pregăteşte o misiune care să investigheze atacul asupra închisorii Olenivka.
- Reacţia Kievului la disponibilitatea Rusiei de a negocia: „Invitaţie la capitulare”.
- Zelenski, după ce prima navă cu cereale a părăsit Ucraina: „Nu înseamnă nimic. Economia e în comă”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
