Live Text Corpurile a peste 400 de civili ucişi, găsite în Herson. Milioane de ucraineni încă nu au electricitate
Ucraina a reconectat la rețea cele trei centrale nucleare pe care le controlează, după ce ieri fuseseră deconectate din cauza bombardamentelor masive ale rușilor. Volodimir Zelenski a cerut Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite să oprească Rusia și să condamne „teroarea energetică” din partea acesteia. Liderii Ucrainei "pot pune capăt suferinţei" poporului lor dacă acceptă propunerile Moscovei pentru soluţionarea conflictului, a fost replica Kremlinului, transmisă prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Uniunea Europeană a anunțat că lucrează „cu viteză maximă” la al 9-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Peste 15.000 de persoane sunt date dispărute în cele 9 luni de război
ACTUALIZARE 22:00 Peste 15.000 de persoane sunt date dispărute în cursul celor nouă luni de război în Ucraina, a declarat joi un oficial de la Comisia Internaţională pentru Persoane Dispărute (ICMP), citat de Reuters.
Organizaţia cu sediul la Haga, creată în urma războaielor din Balcani în anii 1990, a deschis în iulie un birou la Kiev pentru a ajuta Ucraina să documenteze şi să dea de urma persoanelor dispărute, conform Agerpres.
Directorul programului pentru Europa din cadrul ICMP, Matthew Holliday, a declarat că nu este clar câte persoane au fost transferate cu forţa în Rusia şi câte se află în detenţie acolo, câte mai sunt în viaţă şi separate de familiile lor şi câte au decedat şi au fost îngropate în morminte improvizate.
Procesul de investigare a celor dispăruţi în Ucraina va dura ani de zile chiar şi după ce luptele se vor fi oprit, a declarat Holliday într-un interviu pentru Reuters.
Cifra de 15.000 este avansată cu prudenţă, având în vedere că numai în oraşul-port Mariupol autorităţile estimează că 25.000 de persoane sunt fie decedate, fie dispărute.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Cifrele sunt uriaşe şi provocările cu care se confruntă Ucraina sunt vaste. Pe lângă aceasta, ei (ucrainenii) duc un război în curs de desfăşurare împotriva Federaţiei Ruse”, a spus Holliday.
Corpurile a peste 400 de civili ucişi, recuperate în regiunea Herson
Corpurile a peste 400 de civili ucişi în timpul ocupaţiei ruse au fost recuperate în regiunea Herson (sudul Ucrainei), a declarat joi procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat de dpa.
„Au fost găsite corpurile a 432 de civili care au fost ucişi”, a indicat Kostin în cadrul unui interviu acordat unei televiziuni din Ucraina, fără să ofere informaţii mai detaliate.
În plus, nouă încăperi descrise ca fiind camere de tortură au fost descoperite de cele 12 echipe de investigaţie care cercetează în zona puternic minată, recent recucerită de armata ucraineană.
La 17 noiembrie, poliţia ucraineană indicase că în teritoriile eliberate din regiunile Doneţk, Nikolaev (Mikolaiv), Harkov şi Herson au fost găsite cadavrele a 991 de civili, care au fost ucişi în timpul ocupaţiei ruse, potrivit agenţiei de presă Interfax-Ukraina.
Milioane de ucraineni nu au încă electricitate
ACTUALIZARE 17:50 Ucraina, în special capitala sa Kiev, era şi joi în mare parte privată de apă şi electricitate, la o zi după un nou bombardament rusesc cu rachete şi drone care au ţintit infrastructura sa energetică, strategie calificată drept „crimă de război” de statele occidentale şi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP, potrivit Agerpres.
La Kiev, unde temperatura abia depăşea zero grade şi peste zăpadă a mai căzut şi o ploaie îngheţată, circa 70% din populaţie nu avea joi dimineaţă curent electric, potrivit primăriei. Aprovizionarea cu apă a fost restabilită în capitală la începutul după-amiezii.
De asemenea în oraşul vestic Liov, unde miercuri furnizarea electricităţii a fost oprită complet, joi după-amiază circa trei sferturi din populaţie încă nu avea curent.
Probleme în furnizarea energiei persistă şi la Harkov, al doilea oraş al ţării. Tot restul Ucrainei este în mare măsură afectat de tăieri de curent, dar reconectarea infrastructurilor critice la reţea continuă progresiv, iar preşedinţia ucraineană a anunţat deschiderea a circa 4.000 de puncte de încălzire în toată ţara.
Cele trei centrale atomoelectrice deconectate după raidul rusesc au fost între timp reconectate la reţea şi ar trebui să alimenteze acum din nou cu electricitate populaţia şi sistemele de distribuţie a apei.
Operatorul reţelei de distribuţie a energiei electrice din Ucraina, Ukrenergo, a anunţat miercuri întreruperi ale furnizării energiei electrice în toată ţara, pentru a evita accidentele majore în reţea în urma noului atac rusesc, care a determinat şi deconectarea celor trei centrale nucleare prin activarea sistemelor automate de protecţie.
„Dacă nu vor fi noi atacuri, vom putea diminua considerabil lipsa (de curent) în sistemul energetic până la sfârşitul zilei”, a declarat joi ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, care a descris situaţia ca fiind în continuare dificilă. „Marea majoritate” a populaţiei ucrainene a rămas miercuri fără electricitate după atacul rusesc, a confirmat acest oficial.
Conform armatei ucrainene, în raidul de miercuri Rusia a lansat circa 71 de rachete, dintre care 51 au fost doborâte, la fel şi 5 drone kamikaze. Opt instalaţii energetice au fost atinse, iar bilanţul victimelor acestui atac este de 10 morţi şi 50 de răniţi, potrivit procurorului general al Ucrainei.
Zelenski contestă apartenența Rusiei la OSCE
ACTUALIZARE 17:30 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a contestat joi menţinerea Rusiei în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în cursul unei intervenţii prin video-conferinţă în faţa Adunării Parlamentare a acestei organizaţii internaţionale, care s-a reunit la Varşovia, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Vedem că diverse platforme internaţionale încearcă să găsească soluţiile necesare pentru a ajuta la oprirea terorismului rus, la izolarea cât mai mult posibil a acestui stat terorist şi la căutarea unei căi de depăşire a crizelor mondiale brutale create de Rusia”, a declarat Zelenski în faţa delegaţilor parlamentari ai OSCE.
„De ce nu se află încă OSCE printre aceste platforme? De ce, mai ales, un stat terorist, chiar şi după nouă luni de crime continue mai este încă membru al Adunării dumneavoastră Parlamentare?”, a întrebat el, adresându-se participanţilor la reuniune.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un test pentru orice organizaţie internaţională”, a insistat Volodimir Zelenski.
Polonia, care în acest an exercită preşedinţia prin rotaţie a OSCE, şi-a anunţat recent refuzul de a permite participarea unei delegaţii ruse la Adunarea Parlamentară de la Varşovia, precum şi la o reuniune ministerială a OSCE preconizată pentru începutul lunii decembrie la Lodz (centru). Aceasta urma să fie prezidată, în principiu, de şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.
Acest gest a fost considerat de Moscova drept o decizie „provocatoare şi fără precedent”.
Delegaţia rusă la reuniunea ministerială va fi condusă de ambasadorul Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici, potrivit Moscovei.
Reuniunea ministerială anuală a OSCE, la care ministrul rus de externe participă în mod obişnuit, este organismul central al acestei organizaţii internaţionale, responsabil pentru deciziile sale.
Parlamentul European a votat miercuri un text care califică Rusia drept „stat promotor al terorismului” în războiul din Ucraina, lansând un apel către cele 27 de state membre ale Uniunii Europene să procedeze în mod similar.
Armata ucraineană: Rusia pregătește o provocare pentru a atrage Belarusul în războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 15.50 Rusia pregăteşte de o manieră iminentă comiterea unui 'act provocator' pe teritoriul belarus pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina, a comunicat joi Statul Major General al forţelor armate ucrainene, citat de EFE.
„Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus”, atenţionează comandamentul militar într-un comunicat video publicat pe Facebook şi preluat de publicaţia Ukrainska Pravda.
„Ruşii ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ”, situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania.
În faţa acestei situaţii, „forţele armate ale Ucrainei au adresat urgent un mesaj către poporul belarus, cerându-i să împiedice atragerea Republicii Belarus în războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, precizează sursa citată.
Rusia, apreciază Statul Major General ucrainean, încearcă să atragă Belarusul în războiul său împotriva Ucrainei „prin orice mijloace”, de aceea armata ucraineană lansează un apel către belaruşi să ceară conducerii lor „să respecte art.18 al Constituţiei Republicii Belarus”, ceea ce ar preveni implicarea ţării în conflictul din Ucraina.
Armata ucraineană îi îndeamnă pe belaruşi să supravegheze 'acţiunile persoanelor suspecte şi transportul în apropierea instalaţiilor infrastructurii critice, să informeze responsabili ai forţelor de ordine despre aceste lucruri, iar, dacă nu există niciun răspuns din partea liderilor lor, atunci populaţia din Belarus să informeze comunitatea internaţională prin orice mijloace disponibile' cu privire la respectivele provocări.
„Ucraina nu consideră ţara dumneavoastră (Belarus) drept un inamic, cu atât mai puţin poporul vostru. Nu vom efectua şi nu intenţionăm să întreprindem niciun fel de acţiuni agresive pe teritoriul Republicii Belarus. Aceasta este poziţia oficială a Ucrainei”, subliniază Statul Major General al forţelor armate ucrainene în comunicatul său, citat de Agerpres.
Între 10.000 şi 15.000 militari belaruşi ar fi dispuşi să lupte în Ucraina în cazul în care ar fi remuneraţi în acest scop de Rusia, potrivit estimărilor Statului Major ucrainean, citat de Ukrainska Pravda.
La Minsk, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 a fost contestată de o mare parte a populaţiei din Belarus şi de Occident, a declarat joi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să accepte negocieri de pace cu Rusia dacă vrea să evite un număr uriaş de victime şi distrugerea completă a Ucrainei, potrivit aceleiaşi publicaţii ucrainene.
Belarus este unul dintre principalii aliaţi ai Rusiei în războiul cu Ucraina, iar cele două ţări au efectuat exerciţii militare comune, aminteşte EFE.
Replică cinică de la Kremlin: Ucraina poate pune capăt suferinţei dacă acceptă propunerile Rusiei
ACTUALIZARE 14.20 Liderii Ucrainei "pot pune capăt suferinţei" în Ucraina dacă acceptă propunerile Rusiei pentru soluţionarea conflictului, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează Reuters.
Peskov a fost întrebat dacă Rusia este îngrijorată în legătură cu urmările pe care le au asupra populaţiei civile atacurile ruse asupra infrastructurii energetice, atacuri care au cauzat numeroase întreruperi de curent pe teritoriul Ucrainei, lăsând milioane de ucrainene fără căldură şi lumină. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susţinut că Rusia a atacat doar ţinte de importanţă militară, nu unele "sociale".
Armata rusă a negat la rândul său joi că a întreprins cu o zi înainte lovituri asupra Kievului, afirmând că pagubele din capitala ucraineană au fost cauzate de rachete antiaeriene "ucrainene şi străine".
Republica Moldova are din nou energie electrică după pana masivă de curent de ieri, dar teama rămâne. "Situația se poate repeta"
ACTUALIZARE 13.10 În Republica Moldova a fost reluată în totalitate alimentarea cu energie electrică după ce ţara a suferit în urmă cu o zi o pană masivă de curent ca urmare a bombardamentelor ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Distribuitorul local Premier Energy a menționat că mai trebuie reconectaţi la reţea circa 10.000 de consumatori.
Potrivit companiei, la ora locală 08:00 (06:00 GMT), peste 860.000 de clienţi din centrul şi sudul republicii aveau din nou lumină în locuinţe, potrivit publicaţiei locale Replica. În acelaşi timp, ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor meteo din timpul nopţii manifestate prin ploi torenţiale şi vânt, s-au produs mai multe avarii în reţelele de medie tensiune, astfel încât în prezent circa 10.000 de consumatori nu au curent electric.
''Înţelegem disconfortul din cauza lipsei de tensiune pe care consumatorii sunt nevoiţi să îl suporte. Reiterăm că această situaţie extrem de complicată a fost cauzată de bombardamentele din ţara vecină, al cărui sistem electric este interconectat cu cel al ţării noastre", menţionează Premier Enegy.
Liderul mercenarilor Wagner amenință Parlamentul European cu un baros "însângerat"
ACTUALIZARE 13.00 Gestul amenințător apare într-o scurtă filmare postată pe Twitter. Un asociat al lui Prigozhin intră într-o încăpere cu o cutie de vioară într-o mână, o deschide, iar înăuntru este un baros uriaș pe care sunt pete roșii, sugerând că ar fi sânge.
Unealta are inscripția „PMC Wagner” și face trimitere la un alt videoclip apărut luna aceasta, în care un presupus dezertor Wagner a fost ucis cu un baros după ce a fost recapturat, notează The Moscow Times.
UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei. Von der Leyen: „O lovim acolo unde o doare”
ACTUALIZARE 12.50 Uniunea Europeană lucrează „cu viteză maximă” la al 9-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a anunţat joi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul unei vizite în Finlanda, informează Reuters.
„Lucrăm asiduu pentru a lovi Rusia acolo unde o doare, pentru a-i scădea şi mai mult capacitatea de a duce războiul contra Ucrainei şi pot anunţa astăzi că lucrăm cu viteză maximă la cel de-al 9-lea pachet de sancţiuni”, a spus Von der Leyen într-o conferinţă de presă la Helsinki.
„Sunt încrezătoare că foarte curând vom aproba un plafon al preţului global pentru petrolul rusesc cu G7 şi cu alţi parteneri majori. Nu vom avea linişte decât atunci când Ucraina se va impune în faţa lui Putin şi a războiului său ilegal şi barbar”, a spus şefa executivului UE, scrie Agerpres.
Până și aliații autocrați se feresc de Putin. Liderii din „NATO rusesc” au luat distanță de dictatorul rus la poza oficială
ACTUALIZARE 12.30 Vladimir Putin pare să nu mai fie frecventabil nici măcar pentru aliații lui din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, o alianță militară formată de Rusia împreună cu mai multe state foste sovietice. În poza de grup de la începutul întâlnirii, ceilalți lideri autocrați s-au distanțat în mod vizibil de Putin, care, deși s-a așezat în mijloc, a rămas izolat.
La poza de grup, s-a văzut că ceilalți lideri ai țărilor CSTO s-au ținut mai departe de Vladimir Putin, lăsând un spațiu gol între ei și președintele rus.
Amănuntul nu a scăpat neobservat. Anton Gherașcenko, consilier al ministrului de interne ucrainean, a remarcat curajul celorlalți lideri CSTO de a se da „o jumătate de pas înapoi”, comentând că „poate (Putin) are mâinile pătate de sânge?”.
Continuarea și FOTO aici
Oficiali ruși și ucraineni s-au întâlnit în Emiratele Arabe Unite pentru a discuta despre un schimb de prizonieri
ACTUALIZARE 12.20 Reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei s-au întâlnit săptămâna trecută în Emiratele Arabe Unite pentru a discuta posibilitatea unui schimb de prizonieri de război, transmite agenția Reuters, citată de The Guardian.
Orice astfel de schimb ar fi legat de reluarea exporturilor rusești de amoniac, care merg în Asia și Africa, prin intermediul unei conducte ucrainene, au declarat pentru agenția de presă trei surse care au cunoștință despre întâlnire.
Potrivit surselor Reuters, discuțiile au fost mediate de statul arab din Golf și nu au inclus Organizația Națiunilor Unite, în ciuda rolului central al ONU în negocierea inițiativei în curs de a exporta produse agricole din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră. Amoniacul este folosit pentru fabricarea îngrășămintelor.
Cu toate acestea, discuțiile au ca scop eliminarea obstacolelor rămase în inițiativa extinsă săptămâna trecută și reducerea penuriei mondiale de alimente prin deblocarea exporturilor ucrainene și rusești.
Reprezentanții ruși și ucraineni au călătorit în capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, în 17 noiembrie, unde au discutat despre posibilitatea de a permite Rusiei să reia exporturile de amoniac în schimbul unui schimb de prizonieri care ar urma să elibereze un număr mare de prizonieri ucraineni și ruși, au precizat sursele.
Reuters nu a putut stabili imediat ce progrese au fost înregistrate în cadrul discuțiilor.
Centralele nucleare ucrainene au fost reconectate la reţeaua electrică
ACTUALIZARE 12.05 Cele trei centrale nucleare ucrainene aflate sub controlul Kievului au putut fi reconectate la reţeaua electrică, după ce au fost decuplate cu o zi înainte ca urmare a loviturilor masive ruse, a anunţat joi Ministerul Energeticii din Ucraina, informează AFP, potrivit Agerpres.
"După bombardamentele masive de ieri (miercuri), lucrătorii din sectorul energetic au putut (...) reconecta dimineaţa trei centrale nucleare la reţeaua electrică", a anunţat ministerul pe Telegram, precizând că aceste instalaţii ar urma să înceapă să livreze electricitate cel târziu "în seara aceasta".
Operatorul reţelei de distribuţie a energiei electrice din Ucraina, Ukrenergo, a anunţat miercuri întreruperi ale furnizării energiei electrice în toată ţara, pentru a evita accidentele majore în reţea în urma noului atac rusesc cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene, care a impus şi deconectarea a trei centrale nucleare, cele de la Pivdenukrainsk, Hmelniţki şi Rivne, ca măsură de precauţie.
3.000 de mineri ucraineni blocați în subteran au fost salvați
ACTUALIZARE 11.20 Aproape 3.000 de mineri au fost salvați în Ucraina, după ce rămăseseră blocați toată noaptea în subteran, în urma întreruperilor de curent cauzate de bombardamentele rușilor, scrie CNN.
Eforturile de salvare la minele din regiunea centrală Dnipropetrovsk s-au încheiat la primele ore ale acestei dimineți, a declarat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare a orașului Kryvyi Rih, într-o postare pe Telegram.
Șeful regional Valentyn Reznichenko a declarat că „echipele de salvare au reușit să scoată la suprafață aproape 3.000 de mineri”. A fost o noapte „tensionată” la Dnipropetrovsk, a adăugat el.
Reznichenko a spus că energia electrică a fost restabilită pentru jumătate din gospodăriile din regiune, dar a avertizat că vor continua „penele de curent”.
Șeful Agenției pentru Energie Atomică avertizează: Nu putem continua "să ne bazăm pe noroc" pentru a evita un accident nuclear
ACTUALIZARE 11.10 Nu putem continua "să ne bazăm pe noroc" pentru a evita un accident nuclear la Zaporojie, a avertizat directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, pentru CNN.
Negocierile dintre Kiev și Moscova pentru stabilirea unei zone de siguranță în jurul centralei nucleare de la Zaporojie continuă, dar între timp directorul organului de supraveghere nuclear al ONU avertizează asupra potențialelor consecințe.
"Nu putem continua să ne bazăm pe noroc pentru a evita un accident nuclear", a declarat miercuri directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, pentru CNN.
Grossi a spus că negocierile continuă, dar a avertizat că "aceasta este o zonă de luptă activă, prin urmare, a ajunge la parametrii conveniți nu este atât de ușor de obținut".
Amnesty acuză Rusia că a redus la tăcere jurnaliştii şi avertizorii care încearcă să informeze cu privire la protestele antirăzboi
ACTUALIZARE 10.50 Amnesty International a acuzat Moscova de reducerea la tăcere a jurnaliştilor şi activiştilor pentru drepturile omului ce încearcă să informeze cu privire la protestele antirăzboi din Rusia, informează joi dpa, citată de Agerpres.
"Putem vedea că autorităţile ruse sunt hotărâte nu doar să preîntâmpine şi să pedepsească aspru orice protest, oricât de paşnic, ci şi să minimizeze conştientizarea publicului cu privire la aceasta", afirmă Natalia Priluţkaia, cercetător în problematicile Rusiei în cadrul Amnesty International, într-un comunicat de presă dat publicităţii miercuri.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului critică Rusia pentru restricţionarea tot mai mare a drepturilor media şi activiştilor de când preşedintele Vladimir Putin a preluat puterea, în 2000.
"Represaliile împotriva avertizorilor publici şi lucrătorilor din media au escaladat după declanşarea invaziei în Ucraina", pe care Rusia a lansat-o la sfârşitul lui februarie, subliniază Natalia Priluţkaia.
Pe lângă violenţa tot mai mare a poliţiei împotriva jurnaliştilor şi observatorilor independenţi, restricţii ale legii "îi împiedică pe jurnalişti şi alţi lucrători media să informeze publicul despre proteste", spune Priluţkaia.
Ungaria va ajuta Ucraina cu 187 de milioane de euro
ACTUALIZARE 10.40 Ungaria va furniza un ajutor financiar de 187 de milioane de euro pentru Ucraina, drept contribuţie a sa la viitorul pachet de sprijin al Uniunii Europene în valoare de 18 miliarde de euro în 2023 pentru Kiev, potrivit unui decret guvernamental publicat miercuri de Budapesta, transmite Reuters.
Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că doreşte să-şi plătească partea sa de sprijin pentru Ucraina, dar că o va achita bilateral şi nu prin credite comune ale UE.
''Guvernul continuă să-şi respecte angajamentul de a lua parte la sprijinul financiar pentru Ucraina, ţară cuprinsă de război. Aşadar, guvernul cere ministrului finanţelor să se asigure furnizarea a 187 milioane de euro care vor fi partea Ungariei din cele 18 miliarde de euro care vor fi acordate Ucrainei'', arată documentul citat.
Decretul, semnat de Viktor Orban, mai prevede că ministrul de externe ungar Peter Szijjarto va trebui să înceapă discuţii cu Ucraina pentru a încheia un acord necesar pentru furnizarea asistenţei financiare Kievului.
Pentru obţinerea fondurilor pentru acest credit, pe care Ucraina va trebui să îl ramburseze în 35 de ani, Comisia Europeană se va împrumuta de pe pieţele de capital. Totuşi, propunerile pentru pachetul financiar trebuie să fie aprobate de Parlamentul European şi de cele 27 de state membre ale UE, iar Budapesta a anunţat că nu va lua parte la împrumutul comun al UE.
Copil operat la Kiev în timpul bombardamentelor
ACTUALIZARE 10.00 Imagini impresionante din Kiev.
La Institutul inimii, curentul s-a întrerupt ieri chiar în timp ce medicii operau un copil. Spitalul avea generator, iar doctorii au continuat intervenția și copilul a fost salvat.
Emmanuel Macron anunță un "contact direct" cu Vladimir Putin. Kremlinul declară că nu știe nimic
ACTUALIZARE 9.30 Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat miercuri că va avea "în următoarele zile" un "contact direct" cu Vladimir Putin, iar discuțiile se vor axa pe situația centralei Zaporojie vizată de bombardamente intense zilele trecute. Kremlinul susține că nu știe nimic despre intenția lui Macron.
"Intenţionez să am un contact direct cu el (n.r. Vladimir Putin) în următoarele zile, în primul rând pe subiecte ce ţin de industria nucleară civilă şi centrala Zaporojie, după o conversație" cu directorul-general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a afirmat preşedintele francez pentru presă, în timpul vizitei sale la Salonul Primarilor din Parcul Expoziţional din Paris.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov susține că nu s-a stabilit nimic în acest sens. "Deocamdată nu există niciun acord cu privire la o convorbire la telefon cu preşedintele francez". "La drept vorbind, nu există nicio propunere concretă cu privire la acest subiect", a declarat Peskov.
Putin se teme tot mai tare de reacția rușilor și a comandat sondaje în secret. Rezultatele nu l-au mulțumit deloc
ACTUALIZARE 8.30 Kremlinul a comandat în secret o serie de sondaje de opinie pentru a vedea care este atitudinea rușilor cu privire la războiul din Ucraina, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare pentru Vladimir Putin.
La începutul lunii noiembrie, au fost derulate sondaje de opinie în mai multe regiuni din Rusia, atât în Orientul Îndepărtat, cât și în Districtul Federal Central (care include Moscova), scrie site-ul rusesc independent Meduza. Spre îngrijorarea administrației Putin, focus-grupurile au arătat că populația este demoralizată și este pesimistă cu privire la viitor. Două surse de la Kremlin au vorbit despre rezultatele acestor studii și despre modul în care ar putea ele afecta planurile regimului Putin pentru o a doua rundă de mobilizare.
Focus-grupurile comandate în secret de Kremlin indică faptul că rușii sunt „departe de a fi optimiști cu privire la viitorul lor și al țării lor”.
„Aceasta nu înseamnă susținerea opoziției sau o respingere totală a operațiunii militare speciale”, a spus una dintre surse, care a descris atitudinea respondenților drept „indiferentă și apatică”. „Nimic nu îi inspiră și nu îi motivează”, potrivit sursei.
Mulți participanți la studiu au vorbit pe un ton care transmitea mai degrabă mesajul: „Lasă-mă în pace”. Această stare de spirit nu poate fi atribuită în întregime succeselor militare ale Ucrainei sau recentei fugi a rușilor din Herson. În schimb, dacă acceptă aceste concluzii, oficialii de la Kremlin trebuie să recunoască că poporul rus este pur și simplu „obosit de război”.
Citește continuarea AICI
The Economist: Putin riscă să scape de sub control Rusia în timp ce țara se transformă într-un „stat eșuat”
ACTUALIZARE 8.20. După luni de zile în care Ucraina a rezistat invaziei rusești, statalitatea și identitatea țării sunt mai puternice decât au fost vreodată, iar toate lucrurile pe care Putin a vrut să le impună Ucrainei se întorc acum împotriva Rusiei, scrie The Economist. Războiul lui Putin transformă Rusia într-un stat eșuat cu granițe necontrolate, armate private, o populație care fuge din țară, decădere morală și care s-ar putea confrunta cu o răscoală populară.
Când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a dorit să cucerească teritorii, să distrugă suveranitatea țării atacate, să îi șteargă identitatea națională și să transforme ceea ce mai rămânea din ea într-un stat eșuat.
Odată ce sprijinul internațional pentru Ucraina și încrederea în abilitatea țării de face față terorii lui Putin crește, se pune acum problema dacă Rusia, care ar putea deveni neguvernabilă și cuprinsă de haos, va supraviețui războiului. Anexarea absurdă și ilegală a celor patru regiuni ucrainene – Herson, Donețk, Lugansk și Zaporojie – înainte ca Rusia să le controleze pe deplin a transformat-o într-un stat cu teritorii ilegitime și frontiere fluide.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 8.05. Infrastructura energetică a Ucrainei a fost puternic afectată. În Liov, guvernatorul regiunii a spus că orașul a rămas fără electricitate. Imagini de la Odessa arată magazinele din centrul orașului care sunt alimentate de generatoare cu combustibil. Toate centralele nucleare, termice și hidro-centralele țării au fost parțial oprite ca urmare a atacului rușilor.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "Electricienii lucrează, salvatorii lucrează. Vom reconstrui totul. Vom trece peste toate. Pentru că suntem un popor care nu poate fi înfrânt.
Când temperaturile sunt sub zero afară și zeci de milioane de oameni rămân fără electricitate, căldură și apă din cauza rachetelor rusești care lovesc instalațiile energetice, aceasta este, evident, o crimă împotriva umanității. Lumea nu poate fi ținută ostatică de un terorist internațional. Rusia face din curentul electric un instrument mai puternic decât Carta ONU. Teroarea rusă a dus la o pană de curent - şi nu numai în Ucraina. S-a stins lumina şi în Moldova vecină. Toată lumea ar trebui să înţeleagă ce vrea să obţină Rusia prin astfel de lovituri. Teroarea energetică este un analog al utilizării armelor de distrugere în masă.
Trebuie și putem reda un sens real tuturor lucrurilor și în primul rând Cartei ONU. Avem nevoie de deciziile voastre! Vă rog cu stăruință să luați măsuri concrete pentru a proteja umanitatea și viața!"
Rusia încearcă de multă vreme să transforme Consiliul de Securitate al ONU într-o platformă pentru retorică.
Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU: "Ceea ce auzim de la domnul Zelenski și de la susținătorii săi nu este deloc disponibilitatea pentru a obține pacea, ci mai degrabă un limbaj al amenințărilor și al ultimatumurilor nechibzuite."
Nebenzia a declarat că pagubele produse infrastructurii ucrainene au fost cauzate de rachetele lansate de sistemele de apărare aeriană ucrainene care s-au prăbuşit în zone civile după ce au fost lansate împotriva rachetelor ruseşti şi a cerut Occidentului să nu mai furnizeze Kievului rachete de apărare aeriană.
Gheorghe Leuca, ambasadorul Moldovei la ONU: "Agresiunea rusă împotriva Ucrainei are implicații mult mai profunde asupra Republicii Moldova din punctul de vedere al securității, aduce instabilitate."
Continuarea atacului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei a lăsat Moldova din nou în întuneric, după un incident similar în 15 noiembrie, peste 50% din țară a rămas fără electricitate.
ACTUALIZARE 7.50 Un nou schimb de prizonieri a avut loc între ucraineni și ruși. Din cei 36 de prizonieri, 20 provin de pe frontul din Mariupol, iar 9 dintre ei au fost capturați chiar la uzina Azovstal.
Cancelarul Scholz consideră că Putin pare incapabil să câştige războiul pe câmpul de luptă
ACTUALIZARE 7.45 Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat miercuri bombardamentele forţelor ruse asupra infrastructurii civile din Ucraina, argumentând că şansele Rusiei de a câştiga pe câmpul de luptă au dispărut, transmite dpa.
"Această bombardament terorist împotriva populaţiei civile trebuie să înceteze şi asta imediat", a spus liderul german după o întâlnire cu preşedintele cipriot Nikos Anastasiadis la Berlin.
Cancelarul german a mai declarat că preşedintele rus Vladimir Putin demonstrează încă o dată cât de nemilos continuă acest război:"Un război pe care nu-l mai poate câştiga deloc pe câmpul de luptă, asta pare clar", a spus Scholz, făcând apel ca preşedintele rus să pună capăt războiului.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
