The Economist: Putin riscă să scape de sub control Rusia în timp ce țara se transformă într-un „stat eșuat”

După luni de zile în care Ucraina a rezistat invaziei rusești, statalitatea și identitatea țării sunt mai puternice decât au fost vreodată, iar toate lucrurile pe care Putin a vrut să le impună Ucrainei se întorc acum împotriva Rusiei, scrie The Economist. Războiul lui Putin transformă Rusia într-un stat eșuat cu granițe necontrolate, armate private, o populație care fuge din țară, decădere morală și care s-ar putea confrunta cu o răscoală populară.

Când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a dorit să cucerească teritorii, să distrugă suveranitatea țării atacate, să îi șteargă identitatea națională și să transforme ceea ce mai rămânea din ea într-un stat eșuat.

Odată ce sprijinul internațional pentru Ucraina și încrederea în abilitatea țării de face față terorii lui Putin crește, se pune acum problema dacă Rusia, care ar putea deveni neguvernabilă și cuprinsă de haos, va supraviețui războiului.

Anexarea absurdă și ilegală a celor patru regiuni ucrainene – Herson, Donețk, Lugansk și Zaporojie – înainte ca Rusia să le controleze pe deplin a transformat-o într-un stat cu teritorii ilegitime și frontiere fluide.

„Federația Rusă, așa cum o știm, se auto-lichidează și intră într-o fază de stat eșuat”, a spus politologul Ekaterina Schulman, care a specificat că administrația ei nu mai este în stare să își îndeplinească funcțiile de bază.

Armata nu mai deține monopolul asupra folosirii forței fizice în Rusia. Mercenarii Wagner și luptătorii lui Kadîrov îi fac concurență

Anexările nu vor descuraja forțele ucrainene, dar oferă un model pentru propriile regiuni agitate ale Rusiei, inclusiv republicile din Caucazul de Nord, care vor încerca să profite de slăbirea guvernului central.

Un alt aspect al unui stat eșuat este pierderea monopolului asupra folosirii forței fizice. Armatele private și mercenarii prosperă în Rusia, cu toate că oficial sunt interzise. Evgheni Prigojin, fostul infractor supranumit „Bucătarul lui Putin” și actualul lider al Grupului Wagner, a recrutat deținuți din închisorile din Rusia, oferindu-le amnistie dacă se alătură armatei de mercenari în luptele din Ucraina.

Potrivit lui Prigojin, Wagner nu intenționează să fie „legalizat” sau integrat în forțele armate regulate ale Rusiei. Același lucru se poate spune și despre trupele lui Ramzan Kadîrov, fostul comandant și actualul președinte al Republicii Cecene. Până și agențiile de securitate guvernamentale lucrează pentru propriile lor interese corporatiste.

În loc să îi protejeze, Rusia a ajuns să reprezinte acum cel mai mare pericol pentru proprii săi cetățeni pe care îi folosește drept carne de tun. Confruntându-se cu posibilitatea unei înfrângeri totale în Ucraina, Putin a declarat mobilizarea parțială a populației cu scopul de a chema la luptă încă 300.000 de oameni.

Slab antrenați și prost echipați, singurul lor obiectiv este de a sta în calea forțelor ucrainene care avansează. Mulți dintre ei nu vor mai fi în viață peste un an.

Mobilizarea a provocat un șoc în Rusia mult mai mare decât cel al declanșării războiului. Unul din efectele sale este deja vizibil: centrele de recrutare sunt incendiate și cel puțin 300.000 de ruși au fugit din țară - în plus față de cei 300.000 care au plecat după ce a început războiul.

Cei mai mulți dintre cei care au plecat sunt tineri, educați și capabili. Impactul adevărat al plecării lor asupra economiei și demografiei țării nu se resimte încă, dar tensiunile sociale sunt în creștere.

Rușii sunt împinși la război unde sunt forțați să moară în numele regimului lui Putin

În timp ce orășenii mai înstăriți fug, zeci de mii dintre compatrioții lor mai săraci sunt chemați în armată și aruncați în tranșee. Putin și-a adus „operațiunea militară specială” acasă, distrugând astfel consensul fragil prin care populația era de acord să nu protesteze împotriva declanșării războiului și, în schimb, era lăsată să trăiască în pace.

Acum, rușii sunt împinși la război acolo unde trebuie să moară în numele regimului de la Kremlin.

Putin nu poate câștiga războiul, dar nici nu își permite să pună capăt conflictului prea curând. El speră că dacă va implica tot mai mulți oameni în acest război și dacă îi va supune încă și mai mult la propaganda sa otrăvitoare și extremistă va putea să amâne dezastrul campaniei sale militare.

Dacă va reuși sau dacă valurile de ruși care se întorc acasă în sicrie și nemulțumirea elitelor vor provoca răsturnarea sa de la putere va determina câți oameni își vor mai pierde viața și cât de mult se va prăbuși Rusia.

După cum a spus liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, din închisoare: „Nu am reușit să prevenim catastrofa, iar acum nu mai alunecăm înspre ea, ci zburăm.” Singurele întrebări sunt cât de mult va cădea Rusia și cât de tare se va destrăma, potrivit lui Navalnîi.

Anul următor va oferi mai multe răspunsuri în legătură cu viitorul întunecat al Rusiei.

Editor : Raul Nețoiu