Analiză Xi Jinping a devenit cel mai puternic dictator al Chinei după Mao
Xi Jinping a ieșit din congresul Partidului Comunist din China, organizat o dată la cinci ani, cu mai multă putere decât a avut vreodată, după ce i-a pus pe cei mai loiali protejați și aliați ai săi în pozițiile de top ale partidului – așa a început cel de-al treilea mandat al lui Xi la conducerea țării, scrie CNN.
Cercul loial de aliați din Partidul Comunist nu doar că i-a consolidat lui Xi poziția de lider al Chinei, dar i-a sporit și controlul asupra viitorului țării. Într-o măsură nemaivăzută de câteva decenii, traiectoria țării este conturată de viziunea și ambiția unui singur om care nu a lăsat prea mult loc pentru recalibrare și dezacord la vârful partidului.
Din perspectiva lui Xi, China este mai aproape decât a fost vreodată de împlinirea visului său de „revigorare națională” și de revendicare a locului care i se cuvine în lume.
Dar drumul pe care îl are în față este plin de „vânturi puternice, ape tulburi și chiar furtuni periculoase” - o avertizare sumbră pe care Xi a făcut-o la începutul congresului și a repetat-o după o săptămână, când acesta s-a încheiat.
Provocările tot mai mari au fost provocate de „o situație internațională sinistră și complexă”, cu „încercări externe de a suprima și controla China” care amenință să „se intensifice în orice moment”, potrivit raportului de lucru al lui Xi prezentat în fața congresului.
Observatorii spun că răspunsul lui Xi pentru această perspectivă întunecată este să își intensifice apărarea feroce a intereselor și securității naționale ale Chinei împotriva tuturor pericolelor.
„Xi va controla cu strictețe și se va implica în toate deciziile majore de politică externă”, iar faptul că este înconjurat de loialiști îl va ajuta să își exercite influența, potrivit lui Bonny Lin, un director al Centrului pentru Studii Strategice Internaționale.
Ceea ce se va decide să facă de acum încolo și felul în care o va face vor avea un impact profund asupra lumii.
China și Occidentul
Raportul de lucru al lui Xi, un plan de acțiune pe cinci ani prezentat în timpul congresului, a scos în evidență „schmbările drastice” din peisajul internațional, precum „încercările externe de șantaj, control, blocadă și maximă exercitare a presiunii” împotriva Chinei – termeni folosiți de multe ori de diplomații chinezi pentru a deplânge acțiunile Statelor Unite.
„Este clar că Xi prevede că China a intrat într-o perioadă de conflict în arena internațională, mai degrabă decât într-o perioadă de oportunități”, a spus Andrew Small, autorul cărții „Fără limite: Povestea din culisele războiului Chinei cu Occidentul”.
Această viziune îi va afecta chiar și relația apropiată cu Moscova. În timp ce China a preferat să pară un actor neutru în războiul din Ucraina, a refuzat să condamne invazia rusească și a dat vina în schimb pe Occident pentru izbucnirea conflictului – o dinamică ce este puțin probabil că se va schimba.
Pericolul pentru Taiwan
Cele mai lungi și zgomotoase aplauze de care s-a bucurat Xi la congresul din 16 octombrie la care au participat aproape 2.300 de delegați aleși cu atenție au venit atunci când liderul chinez a promis să „reunifice” China continentală cu Taiwanul.
China se va strădui să obțină „reunificarea pașnică”, a spus Xi înainte de a amenința că Beijingul nu va „promite niciodată să renunțe la folosirea forței” dacă va fi nevoie.
Sub conducerea lui Xi, Beijingul a intensificat presiunile militare asupra Taiwanului, trimițând avioane de război și organizând antrenamente militare în apropierea insulei.
Faptul că a avut loc o schimbare a liderilor armatei chineze ar putea oferi indicii despre dorința lui Xi de a face mai multe progrese înspre reunificarea cu Taiwanul.
Raportul lui Xi a subliniat și ambiția Chinei de a deveni mai eficientă la desfășurarea forțelor sale militare în mod regulat și în moduri cât mai diverse, ceea ce i-ar permite să „câștige războaie locale”.
„Este evident că Xi vrea ca armata chineză să fie capabilă să câștige un război de preluare a controlului asupra Taiwanului dacă alege să facă asta”, a spus Small. „Adevărul este însă că armata chineză nu a fost testată în luptă de mai multe decenii.”
Economia
Xi a promis că China va deveni tot mai deschisă față de lumea largă și că dezvoltarea țării va „crea de la sine mai multe oportunități pentru lume”. „China nu se poate dezvolta în izolare față de restul lumii, iar lumea are nevoie de asemenea de China pentru dezvoltarea sa”, a mai spus Xi.
În ciuda mesajului său, China este acum mai închisă decât a fost vreodată în ultimele decenii. Xi continuă să mizeze pe politica zero-Covid prin care a impus restricții la granițe și carantine stricte în orașe – măsuri care au prăbușit creșterea economică a Chinei la pământ.
Promisiunea lui Xi nu a avut un impact pozitiv față de investitori. Bursa de la Hong Kong – acolo unde multe dintre cele mai mari companii chineze sunt listate – a avut cea mai slabă zi a sa de la criza financiară din 2008 încoace.
Alibaba și Tencent, unii dintre cei mai importanți giganți ai tehnologiei din China, au suferit o prăbușire de peste 11% la bursă ceea ce a șters 54 de miliarde de dolari din capitalul lor de piață.
Interesul aparent al lui Xi pentru integrarea securității interne și cea internațională s-ar putea „traduce în politici precum sancțiuni împotriva companiilor străine și măsuri birocratice în cazul companiilor de tehnologie din China cu investiții străine”, potrivit lui Victor Shih, expert în politicile de rang înalt din China de la Universitatea din California San Diego.
Și în timp ce Xi a spus că printre obiectivele principale ale sale pentru următorii cinci ani se numără promovarea „poziției și influenței internaționale” ale Chinei, inclusiv pentru a susține dezvoltarea globală, Beijingul s-ar putea să nu se mai poată baza pe același nivel de implicare economică într-o lume care acum este mult mai divizată.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
