WSJ: Exodul creștinilor din Orientul Mijlociu. De ce a ajuns regiunea sub controlul extremiștilor islamiști

Așa cum s-a întâmplat înainte cu evreii, creștinii din Orientul Mijlociu au început să părăseasca această parte a lumii care a fost odată una dintre regiunile cele mai diverse din punct de vedere religios. Exodul populației creștine din zonă nu este cauzat numai de prezența organizațiilor teroriste precum ISIS, ci și de propriile guverne, notează The Wall Street Journal.

După atacurile sinucigașe din Duminica Floriilor, în aprilie, care au vizat două biserici din Egipt, creștinii din această țară au aruncat vina atât asupra Statului Islamic, care a și revendicat atentatele, dar și asupra autorităților egiptene. Forțele guvernamentale care ar fi trebuit să păzească una dintre cele două biserici (pe cea din Tanta) au omis să repare un detector de metale defect. Atentatul a ucis cel puțin 45 de persoane, în ciuda promisiunilor guvernului egiptean că va asigura protecție minorității creștine.

Până in 2025, creștinii ar urma să mai reprezinte doar puțin peste 3% din populația totală a Orientului Mijlociu, față de 4,2% în 2010, potrivit lui Todd Johnson, directorul Centrului pentru Studii Creștine al Seminarului Teologic Gordon-Conwell din Hamilton, Massachusetts.

În 1910, creștinii reprezentau 13,6% din populația acestei regiuni. Scăderea puternică este determinată în principal de emigrație, cu toate că și natalitatea mare în rândul musulmanilor are un rol în această ecuație, susține Johnson.

„Dispariția acestor minorități lasă loc grupurilor mai radicale să domine societatea”

Exodul creștinilor transformă Orientul Mijlociu într-o zonă aflată sub controlul aproape absolut al Islamului, ale cărui secte rivale au confruntări dese. Conflictele dintre sunniții și shiiții din Orientul Mijlociu i-au prins “la mijloc” pe creștinii din state precum Irak sau Siria și i-au forțat pe aceștia să își părăsească țările în căutarea unei vieți mai bune în Europa, Statele Unite sau alte zone ale lumii.

„Dispatiția acestor minorități lasă loc grupurilor mai radicale să domine societatea, întrucât minoritățile religioase au un efect de moderare”, consideră Johnson.

În ciuda declarațiilor reprezentanților comunității creștine din Egipt, autoritățile de la Cairo neagă ideea conform căreia guvernul egiptean i-ar discrimina pe creștinii din această țară. Autoritățile fac tot ceea ce pot pentru a proteja minoritatea creștină din Egipt și pentru a lupta împotriva terorismului, susținea, recent, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Cairo, Ahmed Abu Zeid. Chiar și președintele american Donald Trump s-a arătat încrezător în angajamentul președintelui egiptean Abdel Fattah al Sisi de a proteja populația. Declarația lui Donald Trump a fost făcută în timpul unei conversații telefonice cu liderul de la Cairo.

Activiștii pentru drepturile creștinilor din Egipt susțin că guvernul egiptean, un puternic aliat al Statelor Unite în lupta împotriva terorismului, își discriminează de multă vreme propriii cetățeni. Potrivit acestora, atacuri violente ale musulmanilor împotriva creștinilor copți au rămas nepedepsite. De asemenea, mai susțin activiștii, creștinii nu au acces la unele locuri de muncă, iar legile fac aproape imposibilă construirea de noi biserici sau restaurarea celor vechi.

Exodul, la cote maxime în ultimul deceniu

Exodul creștinilor nu a început în ultimii ani, ci în urmă cu un secol, când mulți dintre creștinii din Orientul Mijlociu au emigrat în Statele Unite. Mai târziu, evenimente precum războiul civil din Liban, situația economică precară din zonă și sancțiunile impuse Irakului de către SUA în anii '90 au alimentat exodul creștinilor din zonă.

Cu toate acestea, anul 2011 a reprezentat un punct de cotitură pentru comunitatea creștină din Orientul Mijlociu. Ceea ce a început ca o serie de revoluții eliberatoare s-a transformat în războaie civile și o sporire a influenței grupurilor extremiste din zonă.

Izbucnirea sângerosului război civil din Siria în 2011 a dus la emigrarea a jumătate din populația de 2,5 milioane de creștini a acestei țări, potrivit ONG-urilor. Mulți dintre acești creștini s-au îndreptat către Liban, o țară atipică în regiune, în care creștinii au puteri politice și libertate de conștiință.

O situație similară s-a petrecut și în Irak: țara a fost puternic afectată de instabilitate după invazia americană din 2003 care l-a înlăturat de la putere pe Saddam Hussein. Dacă înainte de 2003 în Irak locuiau 1,5 milioane de creștini, astăzi doar o cincime din această comunitate se mai află în țară. La un deceniu după invazia americană, instabilitatea a fost accentuată după ce organizația Stat Islamic a preluat controlul asupra unui sfert din teritoriul irakian.

Creștinii din Irak refuză să se mai intoarcă

Deși forțele armate irakiene au reușit să elibereze mare parte din teritoriile ocupate de ISIS, creștinii originari din acele zone refuză să se mai întoarcă. Este și cazul familiei Al-Aswad, care a preferat să locuiască într-o tabără de refugiați infestată de șobolani în Erbil, în nordul Irakului, unde așteaptă să afle dacă cererea lor de a primi azil în Australia este acceptată sau nu.

Un ONG creștin le-a pus la dispoziție un mic apartament, însă numai până în luna iunie, când vor trebui să se întoarcă în tabără. „O numim <<cimitirul>>. Arată ca și cum zeci de cadavre sunt puse unul lângă altul și apoi sunt acoperite cu un imens cearceaf de spital”, descrie Raghd Al-Aswad tabăra de refugiați în care trăiește împreună cu restul familiei.

Raghd Al-Aswad a fugit din Mosul împreună cu soțul ei, cei trei copii și cu alte rude în iunie 2014, când ISIS a preluat controlul asupra orașului. Aceasta a fost cea de-a doua fugă a familiei Al-Aswad din Mosul, după ce în 2007 mai fugiseră o dată, atunci din calea al-Qaeda.

Cartierul din Mosul unde a locuit familia Al-Aswad a fost eliberat de armată în ianuarie 2017. O vizită a unui reporter în zonă imediat după eliberare a ilustrat ce a rămas din casele din cartier după plecarea luptătorilor ISIS: geamuri sparte, mobilă distrusă. Cu toate că guvernul irakian susține că face tot posibilul pentru a securiza orașul Mosul și alte zone creștine, familia Al-Aswad susține că nu mai dorește să se întoarcă acasă. „Nu mai avem încredere. Nu e prima dată când se întâmplă asta. Data viitoare am putea fi uciși”, spune Adwer, soțul Raghidei.

„Terorismul ne-a afectat pe toți, inclusiv pe creștini. Guvernul irakian face tot posibilul pentru a risipi grijile și pentru a-i încuraja pe creștini să rămână în țară”, a declarat Saad Al-Hadithi, purtător de cuvânt al Guvernului.

În ziua de azi, mai mulți arabi creștini trăiesc în afara Orientului Mijlociu decât în interiorul zonei. 20 de milioane de creștini locuiesc în afara Orientului Mijlociu, iar în zonă au mai rămas doar 15 milioane.

Consecințe ale exodului creștinilor din Orientul Mijlociu se simt și în țările de destinație ale acestora. În 1971 Biserica Ortodoxă Coptă deținea doar 2 biserici în Statele Unite. Astăzi sunt 252 de astfel de biserici, potrivit lui Samuel Tadros, membru al Hudson Institute’s Center for Religious Freedom.

Președintele american Donald Trump a dat de înțeles că va primi mai mulți refugiați creștini din Orientul Mijlociu. Însă eforturile sale de revizuire a legislației privind imigrația au fost blocate de instanțele de judecată pentru că au fost considerate discriminatorii.

Plecarea în masă a membrilor comunității creștine din Orientul Mijlociu și fuga recentă a minorității Yazidi din calea ISIS apar la doar câteva decenii după plecarea evreilor din această regiune. Din această cauză mulți se tem pentru viitorul Orientului Mijlociu, nu numai din cauza unui posibil avans al radicalismului, dar și din cauza pierderii unei importante părți a forței de muncă, atât de necesară în această regiune.