Zone întregi din vestul Uzbekistanului și nordul Turkmenistanului au fost cuprinse de o furtună puternică de sare, care a produs nenumărate daune materiale.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Furtuna de trei zile a început pe 26 mai și a măturat regiunile uzbece Karakalpakstan și Khorezm, precum și provincia Dashoguz din Turkmenistan.
Sarea, ridicată în aer de suflul furtunii de pe solul fostei Mări Aral, s-a întins în vaste pulberi peste câmpurile fermierilor, distrugând mii de hectare de culturi agricole și pomi fructiferi.
Furtuna a provocat, de asemenea, dificultăți de respirație locuitorilor din aceste zone aride, iar zborurile de pe aeroportul Urgench din Uzbekistan au fost anulate.
Nu au existat victime raportate, transmite Radio Europa Liberă.
„Am mai văzut până acum cum vântul aduce nisip, dar pentru prima oară când asist la o furtună de sare. Acest eveniment poate fi numit o catastrofă. Întreaga zi a căzut o ploaie sărată. Soarele a fost complet invizibil”, a declarat sursei citate un bătrân uzbec de 80 de ani, Temirbek Bobo, din regiunea Karakalpakstan.
„Natura se răzbună acum pe noi pentru ce am făcut în Marea Aral”, a adăugat bărbatul.
Furtunile de sare sunt frecvente în împrejurimile Mării Aral, dar aceasta a fost una atipică prin aria enormă pe care s-a extins.
Marea Aral, din deșertul Kyzkylkum, a secat complet în 2014, fiind unul dintre cele mai mari dezastre naturale provocate de mâna omului.
Declinul a început în anii 1960. URSS demarase atunci un proiect de anvergură de redirijare a unor râuri, pentru a transforma terenul arid într-un pol agricol.
Sistemul complex de irigații a făcut din zona deșertică una înfloritoare, însă costul plătit a fost unul scump.
Comunitățile din apropiere care se bazau pe activitatea de pescuit au ajuns la sapă de lemn. Apa sărată a fost contaminată cu fertilizatori și pesticide.
