Omenirea se confruntă cu un număr necunoscut de virusuri noi și potențial fatale care provin din pădurile tropicale africane, potrivit profesorului Jean-Jacques Muyembe Tamfum, care a contribuit la descoperirea virusului Ebola în 1976 și de-atunci s-a aflat în prima linie pentru depistarea de noi agenți patogeni.
„Suntem acum într-o lume în care vor apărea noi agenți patogeni", a declarat el pentru CNN. „Și asta este o amenințare pentru umanitate”.
Ca tânăr cercetător, Muyembe a prelevat primele probe de sânge de la victimele unei boli misterioase care provoca hemoragii și a ucis aproximativ 88% dintre pacienți și 80% din personalul medical de la spitalul din Yambuku, când a fost descoperită boala. Fiolele de sânge au fost trimise în Belgia și SUA, unde oamenii de știință au descoperit un virus în formă de vierme. Ei l-au numit „Ebola”, după râul aflat în apropiere de focarul din țara care atunci era cunoscută sub numele de Zair.
Identificarea Ebola s-a bazat pe un lanț care a legat cele mai îndepărtate cotloane ale pădurilor tropicale africane de laboratoarele de înaltă tehnologie din vest.
Acum, Occidentul trebuie să se bazeze pe oamenii de știință africani din Congo și din alte părți care să acționeze în timp util împotriva bolilor viitoare.
În orașul Ingende din Congo, teama apariției unui virus nou, mortal, a rămas actuală, în contextul în care o pacientă a ajuns la spital cu simptome asemănătoare celor date de Ebola, însă testele arată că este vorba de o altă boală, necunoscută până acum.
Vorbind exclusiv pentru CNN din capitala Kinshasa, Muyembe a avertizat că multe alte boli zoonotice - cele care se transmit de la animale la oameni - vor veni.
Febra galbenă, diferite forme de gripă, rabia, bruceloza și boala Lyme se numără printre bolile care se transmit de la animale la oameni, adesea prin intermediul unui vector - rozătoare sau insecte. Iar aceste boli au mai provocat epidemii și pandemii.
HIV a apărut la o specie de cimpanzeu și s-a transformat într-o ciumă modernă care s-a răspândit la nivel mondial. SARS, MERS și virusul Covid-19 cunoscut sub numele de SARS-CoV-2 sunt toate coronavirusuri care au ajuns la oameni din „rezervoare” necunoscute - termen folosit de virologi pentru gazdele naturale ale virusului - din regnul animal. Se presupune că boala Covid-19 își are originea în China, posibil la lilieci.
Muyembe crede că viitoarele pandemii ar putea fi mai cumplite decât pandemia de coronavirus din 2020.
Amenințarea unor noi viruși
După prima infecție transmisă de la animal la om - febra galbenă - care a fost identificată în 1901, oamenii de știință au mai descoperit cel puțin 200 de viruși despre care se știe că provoacă boli la om. Potrivit cercetărilor efectuate de Mark Woolhouse, profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la Universitatea din Edinburgh, între 3 și 4 de noi specii de viruși sunt descoperite pe an. Majoritatea provin din animale.
Experții spun că numărul tot mai mare de viruși este în mare parte rezultatul dezastrului ecologic și al comerțului cu animale sălbatice. Pe măsură ce habitatele lor naturale dispar, animale precum șobolanii, liliecii și insectele supraviețuiesc acolo de unde animalele mai mari dispar. Aceste animale sunt capabile să trăiască alături de ființe umane și sunt suspectate frecvent că îndeplinesc rolul de vectorii care pot transmite noi boli la oameni.
Citește și: Misterul virusurilor mortale care au dispărut fără urmă. Cum ar putea fi folosite în lupta împotriva COVID-19
Oamenii de știință au legat focarele trecute de Ebola de incursiunea umană masivă în pădurea tropicală. Într-un studiu din 2017, cercetătorii au folosit date preluate prin satelit pentru a stabili că 25 din cele 27 de focare de Ebola localizate în Africa Centrală și de Vest, între 2001 și 2014, au apărut în locuri cu defrișări.
În primii 14 ani ai secolului 21, o zonă mai mare decât suprafața Bangladeshului a fost defrișată în pădurea tropicală din bazinul râului Congo.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat că, dacă tendințele actuale de defrișare și creștere a populației continuă, pădurea tropicală a țării ar putea dispărea complet până la sfârșitul secolului. Pe măsură ce se întâmplă acest lucru, animalele și virusurile pe care le poartă vor interacționa cu oamenii în moduri noi și adesea dezastruoase.
Un grup multidisciplinar de oameni de știință din SUA, China, Kenya și Brazilia a calculat că o investiție globală de 30 de miliarde de dolari pe an în proiecte de protejare a pădurilor tropicale, stoparea comerțului cu animale sălbatice și agricultură ar fi suficientă pentru a compensa costurile prevenirii pandemiilor viitoare.
Citește și: CDC a descoperit un nou virus periculos în Bolivia. Se transmite de la om la om și provoacă febră hemoragică
Grupul a declarat pentru revista Science că investiții de 9,6 miliarde de dolari pe an pentru schemele globale de protecție a pădurilor ar putea duce la o reducere cu 40% a defrișărilor în zonele cu cel mai mare risc de răspândire a bolilor. Acest lucru ar putea include stimularea oamenilor care locuiesc în aceste zone și care trăiesc din exploatarea pădurii și comerțul cu animale sălbatice.
Un program similar în Brazilia a dus la o scădere cu 70% a defrișărilor între 2005 și 2012, au spus oamenii de știință.
În timp ce 30 de miliarde de dolari pe an sună imens, oamenii de știință susțin că investiția s-ar amortiza rapid în alte moduri. Pandemia de coronavirus va costa doar în SUA aproximativ 16 trilioane de dolari în următorii 10 ani, potrivit economiștilor David Cutler și Larry Summers de la Harvard. FMI estimează că, la nivel global, pandemia va costa 28 trilioane de dolari.
Editor : D.C.
