Uniunea Europeană, care îşi propune să sprijine Marea Britanie şi Statele Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong, ar fi trebuit să adopte luni o primă declarație în sensul acesta, la o reuniune a miniştrilor de externe europeni, dar nu a reuşit să obţină acordul necesar din partea tuturor celor 27 de state membre. Potrivit unor surse diplomatice, Ungaria ar fi blocat acest demers. Între timp, în Hong Kong, mai mulți activiști pro-democrație, unii dintre ei în vârstă, printre care magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnați, vineri, la închisoare.
Ungaria a blocat o declaraţie a Uniunii Europene care critica noua lege chineză a securităţii în Hong Kong, au declarat doi diplomaţi citați de Reuters, o acţiune ce ar putea submina eforturile de a contesta reducerea libertăţilor de către Beijing în fosta colonie britanică, relatează Agerpres.
„Argumentul Ungariei a fost că UE are deja prea multe probleme cu China”, a declarat pentru Reuters un diplomat UE cu rang înat. Un al doilea diplomat a confirmat blocajul şi poziţia Ungariei.
În aceste condiții, un oficial european a anunţat că declaraţia a fost retrasă din procesul de aprobare al UE.
Impasul este ultima lovitură dată credibilităţii UE ca apărător al drepturilor omului, ca for ce inspiră ţările să-i urmeze exemplul prin scoaterea în afara legii a pedepsei cu moartea şi prin apărarea libertăţii de exprimare, a comentat unul dintre diplomaţii citați de Reuters.
El a subliniat totodată că pentru UE este o provocare să mențină un echilibru între legăturile de afaceri cu Beijingul, China fiind al doilea cel mai mare partener comercial al UE, şi luarea de atitudine împotriva represiunilor guvernului chinez în Hong Kong, în privința respectării drepturilor omului şi a tratamentului musulmanilor uiguri din nord-vestul țării.
Ungaria, un beneficiar important al investițiilor chineze
UE a impus la 22 martie sancţiuni împotriva Chinei pentru abuzurile împotriva minorității uigure din provincia Xinjiang, iar Beijingul a ripostat, luând, la rândul său, măsuri împotriva unor oficiali şi entităţi din Uniunea Europeană.
Budapesta a sprijinit însă cu reticenţă sancţiunile UE de luna trecută, numindu-le „inutile” şi l-a primit pe ministrul chinez al apărării într-o vizită oficială, la câteva zile după decizia Bruxelles-ului de instituire a sancţiunilor.
Ungaria este un beneficiar important al investiţiilor chineze. În trecut, atât Ungaria, cât şi Grecia, unde compania COSCO Shipping din China deţine un pachet majoritar de acţiuni în cel mai mare port al Greciei, au blocat declaraţiile UE asupra Chinei.
Citiți și: Văzuți inițial ca salvatori ai țării, investitorii chinezi încep să fie priviți cu suspiciune în Grecia
Principalul reprezentant al Beijingului în Hong Kong a avertizat puterile străine în această săptămână că „vor primi o lecţie”, dacă vor încerca să intervină în gestionarea de către China a acestui teritoriu.
Ce se întâmplă în Hong Kong
Hong Kong se bucura de autonomie și de un statut special, după ce în 1997 a revenit sub tutela Chinei.
Timp de mai bine de un secol și jumătate, Hong Kong, una dintre regiunile cu cea mai mare densitate de populație din lume, a fost sub conducere britanică și a devenit un centru financiar global. În 1997, a încetat un contract de cesiune pe 99 de ani prin care acest teritoriu era cedat de China către Coroana britanică.
Occidentul afirmă că noua lege a securităţii pe care China a impus-o în Hong Kong încalcă promisiunea Beijingului de a menţine un grad înalt de autonomie pentru metropolă. Susţinătorii Chinei afirmă că legea a restabilit ordinea în Hong Konk după protestele masive din 2019, îndreptate împotriva guvernului local și a Chinei.
Mogulul media Jimmy Lai, condamnat la închisoare în Hong Kong
Mai mulţi activişti prodemocraţie din Hong Kong, inclusiv magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnaţi vineri la pedepse cu închisoare, din cauza participării la proteste, scrie Mediafax citând BBC.
În vârstă de 73 de ani, Jimmy Lai, proprietarul publicaţiei Apple Daily, a fost condamnat la 14 luni de închisoare. Alţi cinci activişti prodemocraţie au fost condamnaţi la pedepse de până la 18 luni de închisoare. Printre aceştia se numără activistul Martin Lee, în vârstă de 82 de ani, şi avocatul Margaret Ng, în vârstă de 73 de ani, care au primit pedepse cu suspendare.
Sentinţele au fost pronunţate pentru acuzaţii de „conspiraţie” şi „participare la proteste neautorizate”.
În 2019, în Hong Kong au avut loc proteste masive faţă de tentativele administraţiei de la Beijing de intensificare a controlului politic. Protestele au continuat şi în 2020, din cauza legii privind siguranţa naţională, instituită în Hong Kong de Parlamentul Chinei.
„Nu trebuie să subestimăm aspectul simbolic al acestor sentinţe. Prin acţiunile împotriva acestor simboluri ale libertăţii şi societăţii civile, Beijingul subminează democraţia şi libertatea de exprimare în Hong Kong”, a reacţionat deputatul german Gyde Jensen, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Bundestag, cerând reacţii rapide din partea Guvernului Germaniei şi a Uniunii Europene.
Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a cerut eliberarea imediată a activiştilor prodemocraţie condamnaţi în Hong Kong.
Editor : Luana Pavaluca
