46 de milioane de locuitori, o suprafaţă de trei ori mai întinsă decât a ţării noastre şi cel mai mare vecin al României: simpla enumerare a acestor date arată importanţa strategică a Ucrainei, dublată de traseul gazelor ruseşti spre vestul Europei şi de apropierea de zone sensibile precum Caucaz şi Orientul Mijlociu. Sunt interesele care i-au adus pe părţi diferite ale baricadei pe preşedintele ţării şi pe trei lideri ai partidelor de opoziţie de la Kiev.
Potrivit statisticilor, etnicii ucraineni reprezintă 77,8% din populaţie şi sunt majoritari în capitală şi în vestul ţării, exact acolo unde este şi cea mai puternică opoziţie faţă de actualul regim de la Kiev. Etnicii ruşi reprezintă în schimb 17,3% din populaţie, adică cea mai puternică minoritate, comasată, chiar majoritară pe alocuri, în estul şi sudul Ucrainei. Prin comparaţie, românii şi moldovenii din statisticile oficiale însumează 8%.
Clivajul etnic al fostei republici sovietice, de la care pleacă şi orientarea către Europa şi Statele Unite, sau dimpotrivă, către Rusia, s-a văzut foarte clar în rezultatele ultimelor alegeri prezidenţiale.
În 2010, liderul coaliţiei pro-occidentale Iulia Timoşenko a câştigat detaşat în capitală şi provinciile vestice, în timp ce candidatul prorus Viktor Ianukovici a fost votat covârşitor în regiunile estice, adică cele mai populate - o nouă dovadă a scindării profunde care ameninţă stabilitatea Ucrainei.
În acest moment, capii celor două tabere care se înfruntă pe viaţă şi pe moarte sunt preşedintele Viktor Ianukovici, filorus declarat, şi Vitali Klitschko, cel mai vocal şi carismatic lider al opoziţiei. Nu este deloc întâmplător aşadar că primul este susţinut deschis de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în timp ce al doilea se bazează pe interesul cancelarului german Angela Merkel, şi deci al Uniunii Europene, pentru potenţialul energetic şi strategic al Ucrainei.
Moscova a oferit deja Kievului o parte din împrumutul promis de 15 miliarde de dolari pentru a menţine actualele legături dintre cele două foste republici sovietice. Oficialii de la Bruxelles au promis şi ei un ajutor substanţial pentru Ucraina. Suma nu a fost făcută publică, dar presa a scris despre 12 miliarde de euro.