Ucraina, între speranță și resemnare. Războiul continuă, în pofida acordului de la Minsk
Opt soldaţi şi trei civili au murit în luptele care s-au dat după încheierea acordului de la Minsk, spun surse citate de AFP. Atmosfera a rămas tensionată între cele două tabere, chiar dacă s-a semnat un acord care ar trebui să pună capăt unui conflict ce durează de 10 luni.
Pactul negociat de cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, cel rus, Vladimir Putin şi omologul lor, Petro Poroşenko, prevede 13 paşi. Cele mai importante prevederi sunt încetarea focului de la data de 15 februarie, retragerea armamentului greu de ambele părţi, crearea unei zone-tampon, alegeri locale, amnistie pentru cei implicaţi în conflict şi reluarea legăturilor economice dintre Kiev şi teritoriile rebele.
Noul acord nu diferă foarte mult de primul armistiţiu semnat tot la Minsk, în septembrie 2014, înţelegere care nu a fost respectată.
Liderii reuniţi la Minsk s-au ferit să vorbească despre un acord de pace şi toţi au făcut referire la o declaraţie comună de încetare a focului în estul Ucrainei. Planul trebuie aplicat treptat, pas cu pas.
13 pași spre pace
Într-o primă fază, va fi declarat armistițiu în regiunile Donețk și Lugansk, care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică.
În momentul în care focul a încetat, va începe procesul de retragere a armamentului greu din zona frontului.
Un pas care trebuie făcut atât de armata ucraineană, cât și de separatiștii proruși. Scopul este crearea unei zone-tampon cu o lățime de 50 de kilometri pentru armele cu calibru 100 de milimetri, de 70 de kilometri pentru sistemele de rachete și de 140 de kilometri pentru sistemele de rachete sofisticate, precum Tornado, Uragan, Smerci și Tocika.
Pe hârtie, lucrurile par clare, dar încă nu a fost clarificată disputa în ceea ce priveşte linia frontului, în jurul căreia să fie formate aceste zone-tampon.
Kievul vrea retragerea armamentului greu pe aliniamentul stabilit în acordul de la Minsk din 19 septembrie anul trecut. Rebelii, în schimb, spun că retragerea trebuie să ţină cont de actuala linie a frontului, care le oferă un avantaj strategic în raport cu armata ucraineană. Adică aproximativ 500 de kilometri pătrați în plus, față de cât controlau în septembrie 2014.
Potrivit acordului parafat joi, retragerea armamentului greu trebuie sa înceapă luni, 16 februarie, iar cele două părți ar trebui să încheie operațiunea în maximum două săptămâni. Acest proces va fi monitorizat de OSCE, a cărei președinție este deținută de Serbia.
Ucrainenii trăiesc între speranţă şi resemnare
Pentru mulţi oameni încheierea acordului de încetare a focului înseamnă o nouă şansă de a-şi relua viaţa normală. Dar dezamăgirile din trecut îi fac să rămână precauţi. De partea cealaltă, rebelii rămân în gardă şi continuă să se pregătească pentru noi confruntări.
Imaginile de mai sus au fost filmate într-o tabără de antrenament din teritoriile controlate de rebeli, chiar în momentul în care la Minsk se încheia acordul de încetare a focului. Deşi bombardamentele s-au rărit în timpul negocierilor, la Lugansk şi Doneţk nu au încetat cu totul, nici măcar după ce înţelegerea a fost încheiată.
Rebelii nu cred că pactul va fi respectat. „Sper că se va aplica acordul de încetare a focului, dar poate că nu va rezista foarte mult, aşa cum s-a mai întâmplat. Oamenii ar putea să-şi reconstruiască locuinţele, să meargă la cumpărături, să cumpere mâncare şi să înceapă să retrăiască din nou cumva. Ce se va întâmpla pe viitor nu ştiu, nu pot să spun că războiul se va termina”, declară un luptător.
Civilii care au fugit din calea războiului speră că viaţa lor va reveni, într-un final, la normal.
„Am fi bucuroşi ca ceva să se schimbe pentru că deja ne pierdem răbdarea. Nu ne rămâne decât speranţa”, spune o tânără din Kramatorsk.
„Nu este o decizie spontană, toată lumea a luat o hotărâre în urma unei reflecţii. Prin urmare, acest lucru ar trebui să aducă o schimbare”, este de părere un alt localnic.
„Ne-am săturat să trăim în frică, tremurând la fiecare zgomot. Este îngrozitor faptul că mor civili şi copii”, mărturisește o femeie.
Cel puţin 5.400 de oameni au murit până acum, în timpul celor 10 luni de conflict, iar aproape 13.000 au fost răniţi. Majoritatea sunt civili. Potrivit ONU, aproape un milion de oameni şi-au părăsit locuinţele.
Rusia, amenințată cu noi sancțiuni
Rusia va fi sancţionată, dacă acordul de pace de la Minsk nu va fi respectat, avertizează liderii europeni. Aceeaşi poziţie o au şi Statele Unite, care au declarat că aşteaptă fapte, nu vorbe. Pe de altă parte, preşedintele francez, Francois Hollande, a anunţat că s-ar putea întâlni din nou săptămâna viitoare cu Angela Merkel, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, dacă implementarea acordului de la Minsk va întâmpina probleme. În acelaşi timp, liderul de la Elysee a declarat că Franţa nu va livra încă Rusiei navele de război Mistral, pentru că Moscova nu îndeplineşte condiţiile.
Reuniţi la Bruxelles, liderii Uniunii Europene susţin că presiunea asupra Rusiei trebuie menţinută.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „Este un moment foarte dificil, ne-am prezentat uniţi şi suntem gata să acţionăm. Chiar şi cu măsuri noi dacă este necesar. Suntem siguri că presiunea noastră poate încuraja Rusia să implementeze acest al doilea acord de la Minsk”.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Suntem conştienţi că mai trebuie făcute eforturi, de aceea menţinem deschise toate căile de răspuns. Dacă totul va funcţiona, vom susţine acest proces şi o să fim încântaţi, dar dacă nu funcţionează nu vom exclude impunerea de noi sancţiuni”.
Klaus Iohannis, preşedintele României: „Primim înţelegerea cu încredere, dar suntem conştienţi că rămân tensiuni şi puncte sensibile pe care nu le putem rezolva fără voinţă politică şi fără să rămânem uniţi. Majoritatea punctelor asupra cărora s-a convenit azi erau incluse şi în memorandumul de la Minsk din septembrie. Din această perspectivă, nu ne putem permite să ne iluzionăm că acum totul s-a rezolvat”.
Acelaşi mesaj a fost trimis şi de la Washington. Oficialii americani spun că urmăresc cu atenţie ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Jen Psaki, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american: „O înţelegere este doar o bucată de hârtie, dacă nu este implementată şi, din ce am văzut până acum, Rusia şi separatiştii susţinuţi de Rusia nu au început implementarea”.
O reacţie pozitivă a venit, în schimb, din partea burselor americane. După încheierea negocierilor, indicele NASDAQ a atins maximul ultimilor 15 ani.
Citiți și:
Reacții prudente în privința șanselor de pace în Ucraina după încheierea negocierilor de la Minsk
Klaus Iohannis: În lipsa respectării celor hotărâte la Minsk, suntem hotărâți să discutăm despre noi sancțiuni la adresa Rusiei
MAE român va urmări cu atenție implementarea acordului
Emil Hurezeanu, despre conflictul din Ucraina: „Câștigă Putin în orice situație”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
