Trei scenarii posibile în urma alegerilor prezidenţiale afgane
FOTO: AFP/MEDIAFAX
Trei scenarii sunt posibile în urma alegerilor prezidenţiale în această ţară afectată în continuare de incertitudine, anxietate şi instabilitate.
1. Scenariul optimist: alegeri „reuşite”
După participarea slabă şi numeroasele fraude şi violenţe de la alegerile prezidenţiale precedente, în 2009, puţini se aşteaptă la un scrutin „perfect”, chiar dacă ONU continuă să spere la un vot „credibil, unificator şi transparent”.
Scrutinul de sâmbătă va fi considerat un mare succes dacă rebelii talibani nu vor reuşi să-l deturneze, aşa cum ameninţă, dacă participarea va fi mai mare decât cea de aproximativ 30% din 2009 şi dacă rezultatul nu va fi „prea falsificat” prin fraude.
Noul preşedinte va putea, atunci, să promoveze pacea şi reconcilierea şi să ajute ţara să înceapă să se afirme ca o naţiune independentă, după retragerea NATO.
El va putea astfel să relanseze parteneriatul cu Statele Unite, care reprezintă cel mai important donator şi principalul susţinător militar al Kabulului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Această deblocare le va permite celor două ţări să semneze rapid Tratatul bilateral de securitate (BSA) dorit de către Washington, dar pe care Karzai a refuzat să-l parafeze şi care urmează să le permită americanilor să lase un număr redus de trupe în ţară după 2014. Tratatul va permite totodată liniştirea temerilor cu privire la un val de violenţe şi continuarea acordării unor ajutoare internaţionale.
Un verdict electoral clar ar putea totodată să permită ţărilor străine care au trimis militari în această ţară să arate că sacrificiile şi ajutoarele acordate în paralel nu au fost zadarnice.
2. Scenariul gri: blocaje şi incertitudine
Votul de sâmbătă ar putea să reprezinte începutul unei lungi perioade de negocieri, dezbateri şi dispute până la instalarea unui nou şef de stat, poate în august sau chiar mai târziu.
Rezultatele preliminare ale acestui prim tur sunt aşteptate către data de 24 aprilie. În cazul în care - aşa cum se aşteaptă - niciun candidat nu va trece pragul de 50% din voturi, un tur doi, prevăzut la 28 mai, va avea loc între primii doi clasaţi.
Al doilea tur va antrena o nouă fază de numărare a voturilor şi de controverse probabile, până la sfârşitul lui iunie, când începe postul Ramadanului, întârzieri care nu sunt de natură să calmeze pasiunile.
„Se pare că un proces electoral foarte haotic este singurul lucru pe care-l putem prevedea” în situaţia actuală, aprecia recent un raport al unor specialiști pe Afganistan.
Această incertitudine ar putea să submineze şi mai mult economia fragilă a ţării, în lipsa unei noi administraţii care să adopte legi importante, ca legea mineritului, aşteptată de mult timp de către investitori.
O opţiune ar fi negocieri între primii doi clasaţi în vederea formării unui guern de coaliţie prezidat de primul clasat, anulând de facto cel de-al doilea tur al alegerilor. Ar putea să mulţumească acest lucru pe toată lumea? Rămâne de văzut.
3. Scenariul pesimist: spectrul unui nou război civil
Încheierea alegerilor cu un învingător incontestabil presupune recunoaşterea înfrângerii de către rivalii acestuia. Însă nimic nu garantează acest lucru, mai ales în contextul fraudelor din trecut.
În cazul în care un candidat nemulţumit îşi va îndemna susţinătorii să iasă în stradă pentru a denunţa un scrutin „furat”, stabilitatea Afganistanului ar putea să fie ameninţată, aşa cum nu a mai fost, de la îndepărtarea talibanilor de la putere la sfârşitul lui 2001.
Tabăra lui Abdullah Abdullah a avertizat că nu va accepta din nou să facă ceea ce a făcut în 2009, când a denunţat fraude masive în favoarea lui Karzai, dar s-a retras din turul doi permiţându-i să acceadă la al doilea mandat.
În campanie nu au fost pronunţate discursuri periculoase, cu caracter etnic, însă orice izbucnire a unor violenţe politice ar putea exacerba disensiunile care există în mod tradiţional între etnici paştuni, tadjici, uzbeci şi hazara.
Tensiunile riscă să se amplifice către sfârşitul anului, când va avea loc retragerea NATO, şi să readucă spectrul celor mai negri ani din istoria Afganistanului modern - cei ai sângerosului Război Civil (1992-1996).
Absenţa unui şef de stat ar putea ameninţa atât acordarea ajutoarelor internaţionale, cât şi relaţiile cu Statele Unite şi să conducă la dispariţia oricărei speranţe de negociere cu talibanii cu scopul de a pune capăt celor peste 30 de ani de războaie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
