Titus Corlățean / Foto: presidency.ro
„România nu şi-a schimbat poziţia‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, faptul că aceste evoluţii au condus la un anumit grad de normalizare. Sunt evoluţii de care şi România şi alte state trebuie să ţină cont”, a precizat șeful diplomației, într-o emsiune televizată, potrivit Mediafax.
Totodată, Titus Corlăţean a respins comparaţia făcută de Moscova între Kosovo şi Crimeea.
„Să nu uităm faptul că în Kosovo a fost un conflict sângeros în care, inclusiv la nivelul Curţii Internaţionale de Justiţie, s-a spus că au fost încălcări grave, flagrante fundamentale ale drepturilor omului şi că s-a ajuns la această situaţie de secesiune, pe când în cazul Crimeei, care era o regiune a statului suveran, n-au existat astfel de conflicte”, a spus ministrul de Externe.
În Crimeea, „nimeni n-a pus sub semnul întrebării integritatea persoanei fizice a cetăţeanului ucrainean de etnie rusă, n-au fost violenţe„, a precizat Titus Corlăţean, adăugând că Rusia a invocat un aşa-zis drept de intervenţie prin acţiune militară pentru apărarea minorităţii ruse, modelul folosit şi în cazul Abhaziei, Osetiei de Sud şi Transnistriei.
Prim-ministrul albanez, Edi Rama, i-a transmis, marţi, premierului Victor Ponta un mesaj de recunoştinţă din partea tuturor albanezilor pentru poziţia pe care acesta a avut-o faţă de Kosovo şi şi-a exprimat speranţa că România se va alătura în scurt timp „marii familii” care a recunoscut independenţa regiunii.
Kosovo și-a proclamat independenţa în 2008. Independenţa a fost recunoscută până în prezent de aproximativ o sută de ţări, între care SUA şi 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE).
Cu toate că Serbia contestă independenţa Kosovo, Belgradul şi Priştina au ajuns la un acord, în aprilie 2013, sub auspiciile UE, vizând ameliorarea relaţiilor.