În Franța, cea mai mare parte a imigranților africani sau arabi locuiesc în ghetourile de la marginea marilor orașe. La periferiile Parisului, Marsiliei sau Lyonului s-au format mici "state în stat" și, la intervale regulate, aici au loc bătai cu poliția sau chiar revolte în toată regula. În cartierele respective funcționează și școli în care învață copiii imigranților, dar, spun cei de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, educația pe care o primesc nu îi ajută prea mult. Conform unui studiu, copiii imigranților din Franța și Belgia sunt cei mai alienați din toată Europa. Pur și simplu, încă de la o vârsta fragedă, sistemul le dă de înțeles că ei sunt altfel și că ar fi mai bine să rămână așa. Problema este că autoritățile franceze și belgiene nu fac niciun fel de progres. Din contră. Dacă studiul OECD este corect, copiii primilor imigranți, născuți și crescuți în ghetouri, se simt încă mai izolați decât părinții lor. Prin urmare, numărul tot mai mare de atentate sau al tentativelor dejucate de autorități s-ar putea să nu fie deloc întâmplător. În plus, tinerii săraci, furioși și fără perspective sunt o țintă ușoară pentru aparatul de propagandă al Statului Islamic.
Studiul mai spune ca rezultatele școlare sunt mult mai bune atunci când copiii imigranților sunt incluși în învățământul de masă. Statistica arată că au adesea rezultate școlare mai bune decât media. Asta pentru că părinții lor știu că cei mici au șansa unei vieți pe care ei nu au avut-o și fac tot ce pot să îi țină școală.
În plus, e obligatoriu ca cei mici să învețe limba țării în care ajung. E chiar indicat să li se predea și limba lor nativă, lucru care îi ajută să își păstreze identitatea culturală. Dar magrebienii din Franța, de exemplu, nu trebuie să învețe franceza ca pe o limbă străină, ci ca pe una maternă. Nu de alta, dar au șanse mari să aibă probleme de comunicare cu populația majoritară. Își vor găsi mai greu un loc de muncă și cu sau fără voia lor, își vor petrece cea mai mare parte a timpului cu alți imigranți, în același ghetou în care au crescut.
Studiul OECD mai sugerează că nu există naționalități care refuză să se integreze, ci mai degrabă, sisteme de învățământ neperformante.
Copiii imigranților din Finlanda, țară care stă foarte bine la testele PISA, au rezultate școlare foarte bune. Indiferent dacă sunt turci, irakieni sau sirieni.
În schimb, Franța se afla pe la jumătatea clasamentului PISA și are o mare problema în a integra copiii imigranților.