Unele state membre ale UE, precum Franţa, Finlanda sau Letonia, şi-au manifestat nemulțumirea faţă de hotărârea unor state est-europene de a suspenda importurile agricole ucrainene. Această opoziţie a fost exprimată de miniştrii lor ai agriculturii reuniţi marţi la Luxemburg.
„Trebuie să avem o poziţie comună. Solidaritatea este comună şi poziţiile asupra pieţei trebuie să fie comune. Nu poate fi o solidaritate care să se exprime în numele celor 27 (de state ale UE) pentru cele cinci sau şase ţări care pot fi afectate (de importurile ucrainene) şi, în acelaşi timp, ca unele state din interiorul acestui pachet să ia decizii unilaterale fără ca aceste decizii să fie luate la nivel european”, a spus ministrul francez al agriculturii, Marc Fesneau, relatează EFE, citată de Agerpres.
Pentru a ajuta Ucraina după războiul pornit de Rusia contra acestei ţări în februarie anul trecut, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială aplicate importurilor de cereale şi altor produse alimentare ucrainene, fără a li se impune respectarea standardelor europene de calitate.
Pe de altă parte, mari cantităţi de cereale ucrainene destinate statelor terţe şi transportate prin „coridoarele de solidaritate” create pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele în afara UE au rămas pe pieţele ţărilor central şi est-europene.
Premierii din Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi preşedintele Bulgariei au sesizat Comisiei Europene distorsiunile provocate astfel pe pieţele din ţările lor prin supraofertă şi prăbuşirea preţurilor. Într-o scrisoare adresată în martie preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei cinci lideri au estimat că UE ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestora nu poate fi oprit prin alte mijloace. Dar Bruxellesul a prelungit liberalizarea importurilor de produse agroalimentare ucrainene până în iunie 2024.
Prin urmare, pentru a-şi proteja sectorul agricol, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis temporar importurile unor produse agroalimentare ucrainene, în special cereale. În acest timp, Bruxellesul insistă că măsurile unilaterale ale statelor membre în sfera comercială nu sunt permise, Comisia Europeană invocând competenţa exclusivă a UE în politica comercială.
În schimb, Comisia Europeană a suplimentat săptămâna trecută cu 100 de milioane de euro ajutorul precedent de 56,3 de milioane de euro din rezerva de criză a UE destinat agricultorilor din statele est-europene prejudiciaţi de importurile de cereale ucrainene, ajutor care, potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki, este „prea puţin, o picătură într-un ocean al nevoilor”.
Comisia Europeană a propus de asemenea un plan prin care importurile de cereale ucrainene în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria să fie autorizate doar pentru tranzitarea acestor ţări.
Ministrul francez al agriculturii a mai spus la sosirea la reuniunea de la Luxemburg că, în primul rând, trebuie să se ştie „ce s-a făcut” cu cele 56,3 milioane de euro şi „să se documenteze ce se doreşte să se facă” cu al doilea pachet de 100 de milioane de euro, înainte ca Franţa să-şi stabilească poziţia asupra acestei chestiuni. Mai mult, el a cerut analizarea sectoarelor agricole afectate în întreaga Uniune Europeană, nu doar a celor din statele vecine Ucrainei.
La rândul său, ministrul finlandez al agriculturii, Antti Kurvinen, a susţinut că interdicţiile unilaterale faţă de importurile agricole ucrainene „nu sunt calea corectă”.
„Aceste restricţii pot pune la îndoială unitatea UE în sprijinirea Ucrainei şi mă tem că asta va consolida mesajele şi narativul Rusiei despre război”, a comentat ministrul finlandez.
„Nu prea este raţional ca, pe de o parte, să sprijinim mult Ucraina şi, pe de altă parte, să-i blocăm exporturile şi posibilităţile economice”, şi-a continuat el raţionamentul.
Omologul său leton Didzis Smitz a considerat şi el că interdicţiile unilaterale „nu sunt acceptabile” pentru că UE „are o piaţă comună”, şi în plus s-a declarat împotriva planului Comisiei Europene de a autoriza doar tranzitul produsele agricole ucrainene prin cele cinci state membre cele mai afectate. El a cerut de asemenea ca rezerva de criză a UE să fie folosită pentru toate ţările afectate de importurile ucrainene, inclusiv pentru ţara sa, despre care a spus că este afectată de importurile de ouă şi păsări de curte.
În acest timp, ministrul ungar al agriculturii, Istvan Nagy, a declarat că ţara sa şi alte state est-europene doresc să menţină până la sfârşitul anului 2023 interdicţia temporară asupra importurilor de produse agroalimentare ucrainene.
„Am dori ca Comisia să ne accepte măsurile, întrucât dorim să le menţinem până la sfârşitul anului, astfel încât să le permitem fermierilor noştri să culeagă şi să stocheze recolta”, a explicat ministrul ungar.
Spania, Belgia şi Ungaria, ţările care vor deţine următoarele preşedinţii semestriale ale Consiliului UE, au semnalat anterior că se vor axa atunci pe abordarea suveranităţii şi securităţii alimentare a UE în contextul războiului din Ucraina. Miniştrii de resort ai celor trei ţări au avut luni o reuniune pe această temă la Madrid. Aceasta este o chestiune „strategică”, iar statele UE trebuie să urmărească nu doar aprovizionarea cu alimente a populaţiei lor, ci şi exportul către restul lumii, a declarat ministrul spaniol al agriculturii, Luis Planas.
Editor : M.B.
