Spirala cheltuielilor militare în Europa

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Ministerul Apărării de la Moscova a dat publicităţii prima fotografie cu noul tanc „T-14 Armata”, care va intra în producţie de serie începând de anul viitor. Asta în condiţiile în care imagini de prezentare a noii arme ofensive a Moscovei au apărut încă de la sfârşitul anului trecut.

Vehiculul militar este dotat cu un tun de 125 de milimetri şi camere video de inaltă rezoluţie care permit o vizualizare de 360 de grade. La toate acestea se adaugă un sistem de detectare şi anihilare a proiectilelor inamice, înainte de a lovi tancul.

Rusia mizează însă şi pe dispozitive militare comandate de la distanţă.

Este vorba despre roboţii distrugători de mine, folosiţi deja în Cecenia, sau de cei folosiţi în zone greu accesibile, unde pot tăia şi înlătura buştenii căzuţi de-a curmezişul drumului sau pot intra în locuri afectate de incendii.

Bugetul militar al Rusiei pentru 2015 a fost stabilit, iniţial, la 80 de miliarde de dolari şi deja a fost anunţată o primă creştere, de 8 la sută.

Şi multe din ţările NATO îşi măresc cheltuielile militare. Lituania este cazul extrem. Anul trecut, bugetul armatei a crescut cu 56 la sută, iar creşterea de anul acesta este de încă 50 de procente. În Polonia, sumele au crescut cu 13 la sută în 2014 iar pentru 2015 este prevăzută o nouă majorare, de 20 la sută.

Urmează Letonia, care şi-a crescut cheltuielile militare de anul acesta cu 15 la sută, Estonia şi Slovacia, cu majorări de 7 procente, aproximativ la acelaşi nivel cu Turcia.

România are şi ea o creştere a cheltuielilor militare cu 4,9 la sută, conform Institutului de investigaţii asupra păcii, aflat la Stockholm. În schimb, Portugalia înregistrează o reducere de 11 la sută a fondurilor destinate armatei, urmată de Danemarca - 5,5 procente, Italia - 4,9 procente şi Franţa, cu 3,4 la sută.