Româncă din Suedia: Nicio țară nu a reușit să-și protejeze eficient persoanele în vârstă, dar numai suedezii și-au cerut scuze
Dana Hering, o româncă stabilită în Suedia, de profesie asistentă medicală, spune că statul suedez a avut o problemă cu prevenirea unui număr mare de decese în rândul bătrânilor, pentru că a acționat un pic cam târziu în cazul căminelor pentru persoane vârstnice. Pe de altă parte, în toate țările proporția deceselor cauzate de Covid este mare în rândul populației în vârstă, uneori din același motiv, și totuși nimeni nu și-a cerut scuze, așa cum a făcut-o ministrul suedez al sănătății. Dana Hering contestă teza că Suedia a avut un alt tip de abordare în pandemie pentru că ar fi vrut să-și protejeze economia. Și economia Suediei e afectată, a arătat românca.
„Poate părea puțin șocant pentru România, dar e un mod de acțiune destul de frecvent al administrației suedeze, care ține legătura mereu cu cetățenii săi nu numai în ceea ce privește indicațiile pe care le au de dat, dar iată, în acest caz, și comunicarea unui aparent eșec, așa cum se vede la ora actuală. Suedezii și-au cerut scuze public pentru că nu au reușit să-și protejeze eficient bătrânii, persoanele cazate în centrele de persoane vârstnice. Uitându-ne la tabloul mondial, nimeni nu prea a reușit să-și protejeze eficient persoanele în vârstă, dar adevărul este că numai suedezii și-au cerut public scuze pentru aceasta”, a punctat Dana Hering.
„În toate celelalte țări europene care se confruntă cu pandemia de Covid procentul deceselor în rândul grupei de vârstă a seniorilor este, din păcate, foarte mare. Procentul deceselor în rândul persoanelor în vârstă infectate cu Covid este covârșitor peste 75 de ani. La noi, la ora actuală, există 3.220 de decese în Suedia, aproximativ, dintr-un total de 30.000 de persoane infectate de virus și depistate pozitiv. Mai mult de jumătate sunt persoane în vârstă, peste 75 de ani, și foarte mulți provin, într-adevăr, de la casele de bătrâni, acolo unde s-a întârziat dotarea cu materiale și cu luarea mai multor măsuri de protecție”, a explicat Dana Hering la Digi24.
Suedezii par să fie de acord cu măsurile luate
În ciuda percepției că Suedia a avut o abordare mai relaxată a crizei sanitare, măsuri restrictive au fost luate încă din 12 martie. Atunci au fost relativ închise și casele de bătrâni. „Problema a fost, cam ca peste tot, accesul personalului în casele de bătrâni și o problemă de dotare cu materiale. S-a întârziat și cred că la aceste două aspecte se referă ministrul sănătății din Suedia. Toate aceste măsuri de protecție a căminelor de bătrâni trebuiau luate puțin mai repede și probabil că ar fi fost puțin mai eficiente”, spune românca stabilită în Suedia.
„Asupra acestei probleme - protecția caselor de bătrâni - atât presa, cât și cetățenii au semnalat-o din timp și a fost îndelung discutată și au obligat administrația să ia măsuri mai eficiente. Imediat ce s-au constatat decesele din casele de bătrâni și numărul mare al acestora, a existat o reacție foarte dură a societății, care a arătat cu degetul către cei care se ocupă cu măsurile administrative și de igienă publică, o presiune care a dus în cele din urmă la dotarea căminelor cu materiale”, a relatat Dana Hering.
Lumea e destul de calmă în Suedia, iar cetățenii par să fie de acord cu măsurile luate. În Suedia se merge în continuare înainte cu același comportament social. Sunt deschise școlile, sunt deschide grădinițele, se lucrează, în schimb, cât mai mult de acasă.
Economia Suediei este afectată
„Se spune că Suedia și-a protejat economia. Nu este deloc adevărat. La fel ca și celelalte țări în timpul acestei pandemii, economia este intercontectată. Bănci, finanțe, totul ține de globalizare. Suedia nu are agricultură. Și aici cam toate afacerile au fost afectate de criză, foarte multă lume a intrat în șomaj, multă lume și-a redus activitatea, nu putem sub nicio formă să vorbim despre protejarea economiei în aceste condiții, pentru că nu prea ai cum să protejezi întreg lanțul de import-export, transporturile, avioanele, industria turismului, care s-a prăbușit complet. Toate sunt elemente care nu mă fac să cred că Suedia și-ar fi protejat ceva anume”, a arătat Dana Hering.
Românca spune că e prematur să fie judecat un stat sau altul pentru cum a acționat, pentru că pandemia nu a luat încă sfârșit.
Suedezii „s-au dus doar pe un alt tip de abordare și mi se pare prematur să vorbim despre eșec sau succes în cazul pandemiei de Covid după doar trei luni de zile, având în vedere că încă nu știm ce se va întâmpla în continuare: vor urma noi valuri, nu avem un vaccin, imunitatea este de lungă sau de scurtă durată, nu se știe ce se va întâmpla la ieșirea țărilor din lockdown. Există foarte multe date necunoscute, care pe mine mă fac să fiu rezervată în a afirma că strategia unei țări sau a altuia este un eșec sau un succes”, a declarat românca.
Curba deceselor s-a blocat de trei săptămâni
„În spitale, situația s-a mai ușurat parcă puțin. Eu m-am uitat în statistici la numărul de paturi în ATI ocupate. De unde la un moment dat numărul lor aproape s-a triplat, gradul de ocupare a ajuns la jumătate, ceea ce înseamnă că sunt mai puține cazuri grave. Mai puține decese nu sunt. Curba noastră, în privința asta, s-a blocat cam la 100 de decese pe zi, în medie, de vreo trei săptămâni. Se lucrează în continuare la foc continuu și foarte greu în spitale. În același timp, s-a pornit o testare masivă a personalului din spitale. Suntem testați toți atât cu RT-PCR pentru corona, cât și cu testele de anticorpi, care par să fie mult mai importante în a determina imunizarea populației în aceste condiții. S-a umblat și la criterii, în sensul că personalul deja imunizat se va ocupa de pacienții Covid”, a explicat românca, de profesie asistentă medicală.
Citiți și: Suedia: Rata de contagiune cu noul coronavirus a ajuns la sub 1. Ce înseamnă acest rezultat
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
