Presă: Volatilitatea rublei, un joc pentru giganţii energetici de stat din Rusia. Scăderea rublei lovește Moldova
În lumea finanțelor, deciziile predictibile luate în timp și anunțate cu o pregătire prealabilă trebuie să fie regulă pentru a avea un sistem stabil. Însă, când conducătorii Băncii Centrale a Rusiei se întâlnesc în miez de noapte și decid să salte dobânda cu aproape o treime la 17%, înseamnă că e ceva putred la Moscova.
Și tot deranjul are câteva motive care nu circulă în mediile oficiale. Potrivit Financial Times,
panica de ieri a fost generată de câteva tranzacții care implică gigantul Rosneft. De mai multă vreme compania a cerut ajutor de 40 de miliarde de dolari de la stat pentru
a finaliza aschiziţia TNK de la British Petroleum. O achiziție făcută la presiunile Kremlinului.
În actualul context e greu pentrr Rosneft, companie supusă sancţiunilor să strângă bani, şi nici nu are o perspectivă financiară bună în condiţiile scăderii petrolului.
La finalul săptămânii trecute, Rosneft a emis obligaţiuni denominate în ruble de 10 miliarde de dolari. Informaţiile în circulaţie ar fi că acele obligaţiuni au fost cumpărate de băncile deţinute de stat la dobânzi mult sub cele ale statului şi ale pieţei. Coincidenţele merg şi mai departe, susţine Financial Times. Băncile respective au mers apoi la operaţiunile repo ale Băncii Centrale, au luat lichidităţi pe care le-au garantat cu obligaţiunile Rosneft. Practic, prin operaţiuni de piaţă, statul şi prin extensie, Banca Centrală a Rusiei au finanţat indirect Rosneft. Băncile în schimb iau bani la costurile de piaţă.
Citiți și: Rubla rusească, în cădere liberă. Investitorii se aşteaptă ca Rusia să intre în recesiune
The Economist confirmă povestea despre Rosneft, dar susţine că ar fi existat operaţiuni similare şi pentru Gazprom. Tot la dobânzi preferenţiale care în final înseamnă pierderi pentru bănci şi în cazul cel mai rău, deteriorarea activelor.
Băncile de stat au expuneri mari în sectorul petrolier, iar în condiţiile scăderii cotaţiilor cu 50% în jumătate de an, întreg sistemul financair este în pericol.
Mesajul citit în aceste acţiuni a fost că puterea de la Kremlin se preocupă mai puţin de stabilitatea financiară, de soarta rublei. Interesul este de a avea grijă în primul rând de giganţii energetici de stat.
Dobânzile la obligaţiunile Rusiei au urcat la peste 15%. Anul viitor ajung la scadenţă obligaţiuni guvernamentale şi corporatiste de 115 miliarde de dolari. Acestea trebuie refinanţate la costuri uriaşe şi în condiţii de sancţiuni pentru unele companii.
Bugetul poate fi umplut cu bani pentru că se devalorizează rubla, dar economia se va contracta puternic. Situaţia finanţelor ruseşti este vecină cu disperarea. Până acum acţiunile autorităţilor de la Moscova au fost haotice.
Şi în atare condiţii, Statele Unite se pregătesc să strângă şi mai tare menghina. Au un vedere un noul val de sancţiuni.
Rusia se îndreaptă către o combinaţie letală-recesiune profundă şi inflaţie galopantă. După criza din 2008, Banca Centrală a Rusiei a oprit haosul printr-o creştere de dobândă până la 13%. Acum a ajuns deja la 17%. Atunci PIB-ul Rusiei a căzut cu 8%.
Citiți și: Rusia riscă un colaps de proporţii. Rubla, un pericol pentru monedele din regiune
Acum Rusia ar trebui să-şi dorească să treacă doar printr-un episod ca cel din 2008-2009. Mai degrabă trebuie să se uite către criza din 1998, care a adus încetarea de plăţi. Chiar dacă are o rezervă valutară consistentă acum, economia Rusiei va ieşi cutremurată.
Scăderea rublei lovește Moldova
O situație dificilă vor avea și moldovenii de dincolo de Prut. Sunt foarte mulți care muncesc în Rusia și trimit bani acasă. În momentul în care valoarea rublei s-a înjumătățit și deprecierea a fost accelerată vor avea mai puțini bani de trimis acasă. În plus, traiul în Rusia s-a scumpit din cauza inflației.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, 700.000 de moldoveni lucrează în Rusia și circa 65% din remiteri provin din această țară. Anual ar intra din Rusia aproape un miliard de dolari. Practic, salariile acelor oameni s-au înjumătățit din primăvară până acum.
Mai mult de jumătate din acești bani ajung în Moldova direct în ruble. Acolo sunt schimbate în lei moldovenești care pentru moment sunt stabili, prin urmare efectul este același ca și prin dolar. Însă în cazul agravării problemelor din Rusia, Republica Moldova este mult mai expusă decât România.
Economia sa înca depinde de Moscova, o treime din exporturi au acea direcție.
În 1998, cand Rusia a căzut, Moldova a fost lovită puternic. Atunci au plecat oamenii peste graniță, la muncă, din cauza sărăciei. Deja Moldova are de două ori mai mulți angajați peste graniță decât în țară. Mare parte din economie se bazează pe aceste remiteri de peste graniță, care alimentează consumul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
