În Rusia se aud tot mai tare ecourile crizei de la finele anilor 90, din care a ieşit doar după ce a intrat în incapacitate de plată. Economia rusă nu este încă în pragul falimentului, dar ar putea ajunge dacă situaţia actuală va continua să se înrăutăţească. Azi-noapte, Banca Centrală a Rusiei a anunţat o majorare substanţială a dobânzii de politică monetară: de la 10,5% la 17%. Este cea mai mare creştere a dobânzii din ultimii 16 ani.
Pentru o clipă, măsura a avut efect. La începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, rubla şi-a recăpătat 10% din valoare în doar o oră şi jumătate. Însă a fost doar un fenomen de moment. Presiunea pe moneda naţională a Rusiei au rămas la fel de mari. Şi, într-un timp la fel de scurt, a pierdut tot ce a câştigat la începutul zilei, plus încă 5%. Şi a continuat să scadă.
Banca Centrală a Rusiei deja a consumat peste 80 de miliarde de dolari din rezerva valutară pentru a opri prăbuşirea rublei ,dar fără succes. Ridicarea dobânzii cheie era o măsură de ultimă instanţă, dar nici aceasta nu a funcţionat.
Deprecierea rublei cu peste 60% faţă de dolar înseamnă importuri mai scumpe, iar guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, se străduieşte să menţină inflaţia sub pragul de 10%.
Însă, o dobândă de politică monetară de 17% riscă să sufoce o economie şi aşa afectată de sancţiunile internaţionale dictate împotriva Rusiei după izbucnirea conflictului din Ucraina.
Totuşi o rublă atât de slabă ajută Rusia să încaseze mai uşor efectul ieftinirii petrolului. Cotaţia barilului brent, strânsă legată de preţul petrolului rusesc Ural a intrat pentru prima oară în ultimii ani sub pragul de 60 de dolari. Însă, chiar dacă dolarii încasaţi din vânzarea de petrol pe pieţele internaţionale înseamnă mai multe ruble, o cotaţie atât de mică a barilului riscă să aducă o scădere economică de peste 4,5% la anul.
Iar ieşirile de capital estimate la 134 de miliarde de dolari anul acesta vor pune presiune şi mai mare pe deprecierea rublei.
În acest moment este clar că Rusia nu mai poate evita nici recesiunea şi nici creşterea preţurilor. Tot ce pot face acum Vladimir Putin, premierul Medvedev şi Banca Centrală este să găsească soluţii prin care populaţia să fie lovită cât mai puţin de aceste probleme economice severe. În caz contrar, toată popularitatea pe care şi-a construit-o Putin în cei aproape 15 ani de când se află la putere, riscă să se năruie ca un castel din cărţi de joc.
Rusia, un pericol pentru regiune
Se înrăutățește perspectiva pentru toată regiunea din cauza Rusiei. De aceea a fost volatilitate mare pe piețe. Mai puțin lîn România, dar nu suntem la adăpost. Explicația pentru lentoarea de astăzi ar putea fi că piața de la noi a avut o evoluție decuplată în ultimele zile, euro a crescut (DETALII AICI) și atunci noile niveluri atinse ar fi destul de ridicate încât să cuprindă și noile riscuri din Rusia.
O evoluție diferită de a celorlalte monede din regiune ar putea ridica suspiciuni că ar fi fost vorba de o intervenție a BNR. Este improbabilă. Riscul de depreciere nu era uriaș și e posibil ca BNR să-și păstreze „muniția” pentru mai târziu, în caz că lucrurile vor fi și mai rele. Semnalul de la Banca Centrală este că situația e stabilă.