Premierul Sloveniei: Problema e că noi încă mai credem că statul trebuie să-ți dea de toate
Liderii europeni au discutat la Sibiu despre viitorul Europei. Dar aceste discuţii sunt doar un pas pe drumul destul de lung al schimbării pe care Uniunea Europeană îl are de făcut, ca să-şi păstreze unitatea şi să devină mai puternică la nivel internaţional. Jurnalistul Digi24 Balazs Barabas a fost la Ljublijana, în capitala Sloveniei, ca să stea de vorbă cu premierul acestei ţări. De ce Slovenia? Pentru că, deşi este o ţară mică, are planuri mari şi pentru ea, şi pentru blocul comunitar. „Suntem de acord cu o anume parte a liderilor care spun că la Bruxelles, o parte dintre birocraţi văd doar procesul ca fiind important, nu şi rezultatul. Este ca şi cum ai juca fotbal, dar nu dai gol. Ar trebui să schimbăm aceste politici ale Bruxelles-ului în ceva cu mai puţine procese şi mai multe rezultate”, spune Marjan Šarec, premierul Sloveniei, într-un interviu exclusiv acordat pentru emisiunea „Paşaport diplomatic”.
Balazs Barabas: Suntem la Ljublijana, domnule premier Marjan Šarec, bine aţi venit la „Paşaport diplomatic”.
Marjan Šarec: Mulţumesc pentru invitaţie.
***
Viitorul Europei este treaba noastră, a fiecărui cetăţean european, nu doar a politicienilor. O să întrebaţi probabil, ce putem face noi, oamenii obişnuiţi, dacă unii liderii par preocupaţi mai mult de interesele personale? Putem fi responsabili. Putem să ne implicăm. Putem să ne asumăm şi eşecurile, nu doar reuşitele. Putem să ne amintim constant că trăim în comunităţi şi că evoluăm doar dacă avem toţi acces la o viaţă decentă. Stăm pe o bază foarte solidă, pe care este construită Uniunea Europeană. Atât timp cât facem parte din blocul comunitar avem şi obligaţia să nu erodăm fundamentele.
***
Balazs Barabas: Să luăm la rând câteva dintre cele mai presante lucruri acum, în Uniunea Europeană. Unul dintre ele este securitatea. Sunt multe discuţii despre o armată proprie a UE, bineînţeles complementară NATO. Care este poziţia Sloveniei în privinţa acestui fapt?
Marjan Sarec: Noi susţinem unitatea Uniunii Europene în toate domeniile sale. Aşa cum susţinem uniunea monetară, aşa susţinem unitatea şi în ceea ce priveşte apărarea. Cum a spus şi Angela Merkel, trebuie să încetăm să visăm la o lume lipsită de conflicte, iar Uniunea Europeană ar trebui să fie mai activă în apărarea proprie. Nu sunt în favoarea niciunul fel de federaţie sau ceva asemănător, cu excepția unor domenii precum cele în care cooperăm deja, cum ar fi zona euro sau Schengen. Schengen este un lucru foarte bun pentru comerţ, pentru turism, pentru orice fel de transport şi acest gen de cooperare este necesar şi în domeniul apărării, pentru că nu ne este teamă de vreun conflict armat sau de un atac din partea unui terţ, dar avem de luptat împotriva terorismului, a tuturor acestor lucruri despre care nu am ştiut până acum 5-10 ani şi pe care acum le avem pe ordinea de zi. Deci, trebuie să fim activi în această direcţie. Vom fi mereu constructivi cu activităţile de cooperare, vom face tot ce este nevoie pentru ca Uniunea Europeană să rămână o uniune a solidarităţii şi cooperării economice, dar şi a altor tipuri de cooperare, pentru că altfel, nu are sens să o avem.
***
Statul de drept este deja parte din discuţiile zilnice în toată Uniunea Europeană, dar şi la nivel mondial. Cum procedăm cu cei care, deşi au semnat că îşi asumă să respecte regulile democraţiei, încearcă să le schimbe din mers? N-avem încă metodă, dar sigur avem instrumente. Iar unul dintre ele este reamintirea constantă a valorilor de bază.
***
Statul de drept nu este negociabil
Balazs Barabas: Dacă vorbim despre statul de drept şi valorile europene, sunt ceva pentru care au semnat toate statele care au intrat în UE. Sunt acestea negociabile?
Marjan Sarec: Statul de drept este unul dintre atributele de bază ale Uniunii Europene. Statul de drept este ceva ce a dus la crearea ideii europene. Cred că este obligatoriu să îl avem şi nu cred că ar trebui să fie negociabil. Cred că statul de drept ar trebui să fie motto-ul nostru. Ar trebui să îl respectăm şi de asemenea, în baza acestui principiu „pacta sunt servanda" (n.r. acordurile se respectă), cred că statul de drept este foarte important, pentru că este o chestiune de drepturi ale omului, de egalitate, solidaritate şi, pe de altă parte, progres. Trebuie să găsim un echilibru între progres şi respectul drepturilor omului, al democraţiei şi a statului de drept. Cred că ar trebui să fie non-negociabil.
***
Europa a fost cel mai puternic afectată de evoluţia conflictelor din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Valurile de refugiaţi care au intrat pe teritoriul european au fisurat cel mai valoros atribut al Uniunii Europene: unitatea. Politicienii din statele membre au început să se contrazică pe tema tratamentelor pentru refugiaţi, dar au fost de acord asupra unui lucru: Europa are nevoie de politicii migraţioniste solide.
***
Problema e că noi încă mai credem că statul trebuie să-ți dea de toate
Balazs Barabas: Dacă vorbim despre terorism, este una dintre cauzele principale ale migraţiei. Situaţia din Africa de Nord este o instabilitate continuă şi la fel şi în Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, oameni din ţările noastre pleacă în state mai dezvoltate. Care sunt soluţiile pe care le are Slovenia, dacă nu pentru a opri, măcar pentru a controla migraţia?
Marjan Sarec: Nu neg că avem probleme cu migraţia. Acum avem de înfruntat migraţia ilegală, traficul de persoane. În fiecare noapte avem treceri ilegale de frontieră. Avem deci anumite dificultăţi, sunt controlabile, dar este o situaţie în uşoară creştere. O altă chestiune care ne preocupă este „exodul de creiere”. Nu ar fi o problemă dacă tinerii pleacă în alte ţări să studieze, să-şi îmbunătăţească cunoştinţele, problema este că nu se mai întorc. Suntem conştienţi că anumite procente de migranţi economici vor fi mereu. Acum ne lipseşte personalul medical, forţa de muncă pe anumite domenii, pentru slujbele mai puţin bine plătite, dar încercăm să ne îmbunătăţim economia astfel încât să aibă valoare adăugată, pentru că aceasta îţi oferă salarii mai bune şi un nivel mai bun de trai. Ca să îţi creşti standardele economice şi să ajungi din urmă statele din Vest, trebuie să îţi schimbi felul în care gândeşti. Acesta este problema. Pentru că noi încă mai credem că statul trebuie să-ţi dea de toate. Slovenia este un stat foarte social. Avem standarde ridicate pentru chestiunile sociale, avem un sistem de sănătate public, unul de învăţământ, multe lucruri care sunt oferite de stat. De pildă, dacă faci un transplant în Slovenia, este gratuit, asigurarea de sănătate îţi pune la dispoziţie acest tip de operaţie. Deci, trebuie să vedem, pe de altă parte, că în statele vestice este un nivel ridicat de trai, dar şi costurile sunt de asemenea ridicate. Cred că fostele state socialiste din Est şi Slovenia, care este în această parte din Centrul Europei, pot să se dezvolte şi o fac, în multe feluri. Dar trebuie să ne schimbăm felul în care gândim. Avem multe probleme, dar avem de asemenea şi soluţii, iar aceste soluţii ar trebui să fie implementate. Avem de asemenea probleme cu populaţia, care îmbătrâneşte şi pensiile sunt au un preţ ridicat pentru stat. Deci aceste chestiuni demografice sunt problematice.
Balazs Barabas: Sună bine că oferiţi beneficii populaţiei şi o varietate de servicii gratuite, dar cum le finanţaţi? Din taxe mai mari?
Marjan Sarec: Aceasta este problema. Trebuie să găsim compromisul între beneficiile sociale şi progres. Şi când avem un guvern de coaliţie şi avem o coaliţie destul de largă, este ceva complicat de găsit. Cred că nu ne putem permite mai multe beneficii sociale, în actuala situaţie economică ar trebui chiar să le scădem puţin.
***
Slovenia este una dintre cele mai verzi ţări din Europa. Cei puţin peste 2 milioane de locuitori ai acestui stat au dezvoltat un al şaselea simţ pentru respectarea mediului, iar politicienii sloveni au transformat acest lucru în politică de stat.
***
Balazs Barabas: În economie avem dilema asigurării creşterii economice şi a ţinerii sub control a schimbărilor climatice, a protecţiei naturii, a mediului. Pe de o parte, este responsabilitatea guvernelor şi a companiilor mari să reducă emisiile de dioxit de carbon, pe de altă parte, este şi responsabilitatea oamenilor obişnuiţi, să nu arunce de pildă gunoaie pe stradă şi aşa mai departe. Am văzut că este foarte curat în Slovenia. Cum aţi reuşit să convingeţi populaţia să păstreze aceste lucruri?
Marjan Sarec: Slovenii sunt foarte conştienţi de problemele ecologice, acesta este un lucru. Un altul este faptul că, aşa cum aţi spus, este o problemă mare să obţii progres economic în timp ce protejezi mediul. Dacă vom avea maşini electrice, vom fi nevoiţi să livrăm şi electricitate pentru ele. Energia nucleară este în continuare cea mai curată şi va trebui să ne gândim în această direcţie, pentru că, criteriile agendei din 2015 (n.r. Acordul de mediu de la Paris), sunt severe şi Slovenia are de făcut multe ca să atingă aceste obiective. Fiecare tip de energie are problemele sale. Nu există un perpetuum mobile, aşa că întrebarea este în ce direcţie vom merge. Asta dacă oamenii de ştiinţă nu inventează ceva complet nou. Şi acest lucru este posibil.
Nu suntem în favoarea acestui proces, „Spitzenkandidat”
***
Finalul acestei luni, adică între 23 şi 26 mai, cetăţenii din Uniunea Europeană sunt aşteptaţi la vot ca să îşi aleagă viitorii reprezentanţi pentru Parlamentul European. După ce acest proces este încheiat, familia politică europeană cu cele mai multe voturi are dreptul să decidă cine va fi înlocuitorul lui Jean-Claude Juncker, în fruntea Comisiei Europene. Procedura are nume german şi se cheamă Spitzenkandidat, care înseamnă candidatul favorit.
***
Balazs Barabas: Aţi spus că multe depind de Uniunea Europeană şi deciziile liderilor ei, legat de direcţia de urmat. Dar, dacă ne întoarcem puţin la populism, auzim că partidele populiste spun că dacă ceva merge rău, este mereu vina Bruxelles-ului. Cum putem să îi facem pe cetăţenii europeni mai conştienţi de ceea ce Europa face pentru ei?
Marjan Sarec: Fiecare trebuie să îşi facă treaba şi este şi cazul Bruxelles-ului. Sunt de acord cu faptul că în ultimul timp, Comisia Europeană nu a fost proactivă şi nu a fost o Comisie aşa cum eu mi-aş dori. O Comisie ar trebui să fie mai puţin politică, de aceea noi nu suntem în favoarea acestui proces Spitzenkandidat (n.r. candidatul favorit pentru preşedinţia Comisiei), pentru că nu este calea menţionată în Tratatul de la Lisabona. Suntem de acord cu o anume parte a liderilor care spun că la Bruxelles, o parte dintre birocraţi văd doar procesul ca fiind important, nu şi rezultatul. Este ca şi cum ai juca fotbal, dar nu dai gol. Ar trebui să schimbăm aceste politici ale Bruxelles-ului, în ceva cu mai puţine procese şi mai multe rezultate. Iar statele membre ale UE ar trebui să îşi facă partea de treabă şi să fie suficient de sincere cu ele însele şi să spună: avem fonduri de coeziune, avem alte fonduri, de aceea avem şi noi de contribuit cu partea noastră la Uniunea Europeană şi trebuie ca uneori să facem un pas înapoi. Nu poţi ajunge la ceea ce vrei de fiecare dată. Uniunea Europeană va fi mereu un compromis. Uneori câştigi ceva, alteori pierzi, dar este singura cale posibilă. Dacă ne dorim Uniunea Europeană. Dacă nu o vrem, atunci fiecare poate merge pe drumul lui. Dar, nu ar fi ceva bun. Aşa că nu este de vină mereu Bruxelles-ul, dar sunt multe lucruri problematice. Nu asta este problema, ci faptul că oamenii nu văd Parlamentul European ca fiind al lor. Îl precep ca pe ceva abstract, unde parlamentarii au salarii mari, beneficii şi cine mai ştie ce şi aici este problema. Politica trebuie să fie apropiată de oameni, din nou.
***
Presa din Europa este printre cele mai libere din lume, dar prezenţa populiştilor afectează şi această componentă esenţială a democraţiei. Când nu este vina Bruxell-ului pentru cine ştie ce problemă naţională, sigur este vina presei. Politicienii confundă tot mai des presa cu promovarea personalităţilor lor şi uită că rolul jurnaliştilor este să pună întrebări. Încep să se rărească conferinţele de presă, adică momentele în care reporterii întreabă şi politicienii răspund, dar apar declaraţiile de presă, unde reporterii au doar dreptul să tacă şi să asculte ce spun politicienii, după bunul plac. Apoi lumea se miră că apar ştiri false.
***
Balazs Barabas: Probabil că media are una dintre cele mai mari responsabilităţi pentru informarea oamenilor despre cum lucrează Parlamentul European şi politicile europene. Dar vedem în multe ţări europene cazuri în care libertatea presei este restricţionată sau măcar, politicienii încearcă să limiteze libertatea presei. Cum vedeţi această situaţie, este ceva ce poate fi oprit?
Marjan Sarec: Media este mereu o problemă pentru noi politicienii, noi suntem mereu dezamăgiţi de criticile de la tv sau din ziare, mereu suntem nemulţumiţi de ceva. De câte ori mă uit în ziare spun, din nou, au scris povestea altfel decât este. Dar, cu toate acestea, nu cred că media ar trebui oprită sau blocată, pentru că libertatea presei merge de mână cu democraţia, nu le poţi separa. Dacă nu ai libertatea presei, nu ai democraţie. Eu susţin libertate presei, independenţa media, pentru media, da, are multă putere, este adevărat. Ei pot crea anumite condiţii care să facă un guvern să cadă, orice este posibil. Dar eu văd o problemă mai mare în cazul ştirilor false şi a reţelelor de socializare, Facebook, Twitter şi altele, care răspândesc ştiri false. Aceasta este de fapt problema. Ştirile false şi intervenţiile în politică, din partea diferitelor interese de lobby. Aceasta este problema mai gravă. Jurnaliştii clasici nu sunt o problemă, în niciun caz.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
