Parchetul din Bergamo, oraş din Lombardia aflat în epicentrul epidemiei care a făcut peste 34.000 de morţi în Italia, desfăşoară mai multe anchete distincte în legătură cu această tragedie, după ce mai mulți cetățeni au depus plângeri, nemulțumiți de modul în care autoritățile au gestionat această criză de sănătate publică.
Cea mai mediatizată în ultimele zile este ancheta referitoare la întârzierea cu care a fost declarată „zona roşie” în localităţile Nembro şi Alzano Lombardo, afectate în mod deosebit de epidemie. Guvernul central şi liderii din Lombardia îşi atribuie reciproc responsabilitatea acestei întârzieri, care a avut un impact dramatic asupra saturării sistemului sanitar, creşterii mortalităţii şi extinderii epidemiei în această regiune.
În cadrul acesteri anchete, prim-ministrul italian Giuseppe Conte a fost audiat vineri, timp de aproape 3 ore, de un magistrat din Bergamo cu privire la modul în care a fost gestionată epidemia de COVID-19.
Oficiali audiați în cadrul anchetei
Giuseppe Conte a fost audiat de magistratul Maria Cristina Rota, procuror-adjunct al Parchetului din Bergamo, la sediul guvernului din Roma. Magistratul şi echipa sa, sosiţi la palatul guvernamental în prima parte a dimineţii, urmau să-i mai audieze pe ministrul sănătăţii, Roberto Speranza, şi pe cel de interne, Luciana Lamorgese.
Audierile celor trei membri ai cabinetului „s-au desfăşurat într-o atmosferă destinsă de mare cooperare instituţională”, a transmis, într-o scurtă declaraţie, Maria Cristina Rota la ieşirea din sediul guvernului, relatează Agerpres, care citează agenția France-Presse.
Miercuri seară, Giuseppe Conte a dat asigurări că „îi va comunica cu conştiinciozitate” procurorului „toate faptele pe care le are la cunoştinţă”, afirmând că nu este deloc neliniştit. Toate anchetele sunt binevenite, a spus el.
În cadrul acestei anchete, Silvio Brusaferro, preşedintele Institutului Superior de Sănătate (ISS) italian, care a consiliat guvernul în gestionarea crizei, a fost audiat şi el miercuri seară de magistraţii din Bergamo, însă nu au apărut informaţii despre cele declarate.
Preşedintele regiunii Lombardia, Attilio Fontana, şi responsabilul în domeniul sănătăţii al Consiliului regional, Giulio Gallera, audiaţi la sfârşitul lunii mai de Parchetul din Bergamo, au afirmat că decizia de a stabili „zona roşie” revenea guvernului de la Roma.
Autoritățile centrale și cele regionale se acuză reciproc
Ministrul pentru afaceri regionale, Francesco Boccia, a replicat la acea vreme că zona roşie putea să o declare chiar şi regiunea, pentru că există o lege care permite acest lucru.
Toată chestiunea se referă la cine, din guvernul central sau din Lombardia, ar fi trebuit, între 3 şi 9 martie, să ia această decizie.
Primele „zone roşii” au fost stabilite la sfârşitul lui februarie, la decizia guvernului italian, şi au vizat în jur de zece localităţi lombarde, printre care Codogno, unde a fost depistat „pacientul numărul unu”.
La începutul lunii martie, epidemia a continuat să se propage, cu două focare mai importante, în Nembro şi Alzano, din provincia Bergamo.
Comitetul Tehnic şi Ştiinţific (CTS), care consiliază guvernul Conte, a propus atunci impunerea unei „zone roşii”, apreciind că situaţia „se agrava în toată Lombardia”, în timp ce Institutul Superior de Sănătate preconiza, la rândul său, a doua zi instituirea aceleiaşi măsuri în cele două localităţi.
Potrivit cotidianului Corriere della Sera, prim-ministrul s-a întâlnit încă o dată cu aceşti experţi pe 6 martie, în final luând decizia de a declara întreaga Italie „zonă roşie”, printr-un decret semnat la 7 martie şi intrat în vigoare după încă o zi.
Editare web: Luana Păvălucă
