Politico: „Europa are o problemă”. Bombe, atacuri armate și trafic de droguri în unul dintre cele mai mari porturi din UE

Antwerp, al doilea cel mai mare port de mărfuri din Europa, a devenit un punct principal de intrare a drogurilor în UE, în special pentru cocaina din America Latină. Războiul dintre traficanții de droguri s-a răspândit acum și pe străzile orașului, care se confruntă cu bombe, atacuri armate și un influx record de cocaină, scrie Politico.

În 2022, 81 de incidente armate și explozii legate de traficul de droguri în Antwerp și alte 25 de astfel de incidente în doar primele cinci luni ale anului acesta, inclusiv împușcarea mortală a nepoatei de 11 ani a unui infractor suspectat că ar fi implicat în traficul de droguri în luna ianuarie. În februarie, o pizzerie din Antwerp a fost ținta unui atac cu bombă, încă un capitol din războiul drogurilor care afectează al doilea oraș ca mărime din Belgia.

Pentru primarului orașului Antwerp, Bart De Wever, creșterea numărului de incidente violente reprezintă atât o criză, cât și o oportunitate. Din postura de șef al partidului naționalist Noua Alianță Flamandă (N-VA), De Wever va profita de această ocazie pentru a ataca guvernul federal belgian pe care îl acuză că nu acordă destulă importanță problemei, considerând-o de natură locală. Sau, mai rău, guvernul nu poate rezolva problema drogurilor din cauză că se lovește de faimoasa birocrație belgiană.

Primarul din Antwerp a descris pericolul prezentat de traficul de droguri ca fiind unul „mult mai mare” decât cel al terorismului din 2016. Violența în oraș, potrivit lui De Wever, este doar vârful icebergului – criminalii își reinvestesc banii obținuți în mod fraudulos în economie și câștigă influență în țări de pe întreg continentul.

„Europa are o problemă și ar trebui să se trezească”

Poziția geografică a orașului Antwerp – cu ieșire la Marea Nordului, la 40 de minute cu mașina de Bruxelles și foarte aproape de unele dintre cele mai mari centre industriale din Germania – îl face un punct foarte important pentru traficul de droguri.

Anul trecut, autoritățile belgiene au confiscat 110 tone de cocaină în portul Anwerp, o cantitate de droguri de aproape 14 ori mai mare decât cea confiscată în 2014 și de două ori mai mare decât volumul de droguri descoperit în portul olandez Rotterdam.

Antwerp este pe primul loc și la consumul de cocaină, un drog care a devenit „cool” printre tinerii de la oraș, potrivit lui De Wever, care a spus că „Europa are o problemă și ar trebui să se trezească”.

Cocaina provine din țări precum Ecuador și Columbia, din locuri abandonate de autoritățile din aceste țări unde oamenii „nu au la dispoziție decât cultivarea cocainei”, a spus și ministrul belgian de interne Annelies Verlinden.

Până în 2021, vameșii din Antwerp controlau doar 1 container din 42 care ajungeau în port. Autoritățile acum se străduiesc să verifice măcar toate containerele care sunt considerate „de mare risc”, dar De Wever a spus că poliția portuară, cu toate că este foarte dedicată ca să îi prindă pe infractori, nu are destul personal.

Banii din droguri „otrăvesc” economia statelor UE

Banii din droguri pătrund în economia locală și „otrăvesc” părți din sectorul de retail al orașului, potrivit lui De Wever.

Directorul Europol, Catherine De Bolle, a avertizat că traficanții de droguri încearcă să corupă guvernele locale, curțile de justiție și poliția. „Se infiltrează în societățile noastre. Ei vor să influențeze deciziile luate în legătură cu marile probleme din societatea noastră.”

Belgia s-a aliat cu Olanda pentru a pune capăt violenței provocate de traficul de droguri. „Majoritatea” celor care se fac vinovați de acte violente legate de traficul de droguri în Antwerp sunt de origine olandeză, a spus De Wever.

În iunie, reprezentanți din șase state UE cu porturi importante – Belgia, Olanda, Franța, Italia, Germania și Spania – s-au întâlnit în Antwerp pentru a se coordona în lupa împotriva crimei organizate.

Belgia speră ca UE să reușească să obțină permisiunea de a-i extrăda pe cei care conduc cartelurile de droguri și care își conduc operațiunile din țări precum Emiratele Arabe Unite sau Maroc, acolo unde infractorii sunt uneori arestați și apoi eliberați pe cauțiune.

„Dacă nu spargem acel sistem, ei pot da ordine în continuare din Dubai oamenilor de pe teren de aici: aruncă o altă bombă acolo și o altă grenadă acolo”, a spus Verlinden.

Editor : Raul Nețoiu