Politico: Cum a devenit Europa Vestul Sălbatic al programelor de spionaj

Programul de spionaj folosit împotriva președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a fost conceput și promovat de o companie europeană. În ciuda regulilor impuse de Uniunea Europeană în domeniul tehnologiei, pentru companiile care produc sisteme de supraveghere, Europa rămâne locul în care orice este posibil, scrie Politico.

Un link care i-a fost trimis lui Metsola ca răspuns la o postare pe Twitter (X) a fost folosit pentru a infecta dispozitivul oricui dădea click pe el cu programul de spionaj Predator.

Predator este produs și vândut de alianța Intellexa, un grup de firme de tehnologie de supraveghere din Irlanda, potrivit unui raport al Amnesty International. Programul îi permite atacatorului să obțină acces total la dispozitivele victimei, precum microfoane, camere, mesaje și aplicații.

Linkuri asemănătoare au fost trimise către contul oficial al Comisiei Europene și către contul lui Emily Haber, fosta ambasadoare a Germaniei în Statele Unite.

„N-am dat click pe el și l-am raportat imediat”, a spus Metsola despre linkul pe care l-a primit. „Telefonul meu este curat.” Potrivit președintei Parlamentului European, încercarea de hacking ar fi legată de o dispută între UE și Vietnam în legătură cu pescuitul ilegal.

Fondată de Tal Dilian, un fost ofițer din armata israeliană, Intellexa este una dintre bijuteriile industriei spionajului din Uniunea Europeană. Grupul are birouri în Cipru, Grecia, Irlanda, Ungaria, Cehia și Franța, precum și în Macedonia de Nord și Emiratele Arabe Unite, și „se prezintă drept o 'companie care provine din și este reglementată de UE'”, potrivit Amnesty.

Programul Predator a fost vândut Austriei, Germaniei și Elveției, dar și unor guverne cu o istorie controversată în privința încălcării drepturilor omului, precum Qatar, Congo, EAU, Pakistan și Vietnam.

Aproape fiecare țară UE are cel puțin un program de spionaj important

Cu toate că UE s-a remarcat prin lupta pe care a dus-o împotriva unor companii ca Facebook și Twitter pentru combaterea dezinformării, abordarea sa în privința programelor de spionaj este mult prea permisivă.

Lipsa unui set de reguli care dictează cine și cum poate folosi programele de spionaj au dus la situația în care un număr mare de guverne de pe întreg blocul comunitar – de la ministere ale educației la agenții naționale care administrează veniturile statului și poliție – au acces la unele dintre cele mai invazive tehnologii de supraveghere din lume.

„Proliferarea programelor de spionaj mercenare este scăpată de sub control”, a avertizat John Scott-Railton, cercetător șef al grupului care apără drepturile omului, The Citizen Lab. Railton a scris pe Twitter că „este remarcabil cum chiar și atunci când este direct atacată de programele de spionaj dezvoltate de o companie europeană”, UE este incapabilă să se delimiteze de anumite grupuri de interese și să treacă la acțiune.

Cercetătorii estimează că aproape fiecare țară din UE are cel puțin un program de spionaj important: printre exemplele de marcă se numără Circles din Bulgaria, care vinde un produs ce a fost folosit pentru a spiona telefonul unui jurnalist de la Londra și MOBILedit din Cehia, pe care agențiile de securitate din Ucraina îl folosesc în războiul contra Rusiei.

„În UE, companiile de spyware profită de faptul că regulile variază și își deschid birouri în state membre unde regimul de control al exporturilor se știe că este mai slab”, a explicat Steven Feldstein, expert al centrului Carnegie Endowment for Interational Peace din Washington.

Lupta împotriva spyware: „când tai unul dintre capetele Hidrei, apar alte două”

Europa devine spațiul perfect de proliferare a acestor instrumente de spionaj, potrivit lui Ilia Siatitsa, director al Privacy International. „Chiar și dacă sancționezi o companie, ca atunci când tai unul dintre capetele Hidrei, apar alte două. Atâta timp cât există cerere, va și ofertă.”

„Nu trebuie să uităm că spyware-ul s-a născut în Europa”, a spus și Vitor Ventura, cercetător al Cisco Talos. „Nu a fost ilegal și nu există nimic care să spună că nu o pot face și acum.”

Cel mai mare eveniment din industria programelor de spionaj din Europa are loc în fiecare an la Praga. ISS World, care a fost poreclit „Balul Spionilor”, se descrie drept „cea mai mare adunare de analiști din domeniul serviciilor de poliție, de informații și de securitate internă”.

La evenimentul de anul acesta au participat reprezentanți ai forțelor de poliție și securitate din Austria, Germania, Kosovo, Rusia, Suedia, Ucraina și alte 96 de țări. Potrivit broșurilor de anul trecut, toate statele membre UE au participat, mai puțin Luxemburg.

„Big Tech lucrează împotriva ta prin întărirea criptării, noi putem să te ajutăm”, era mesajul reprezentatului unei companii care a participat la eveniment. „Cu cel mai nou software de hacking al mașinilor, poți vedea când un suspect frânează sau ce ușă se deschide”, promitea un al reprezentant.

Printre companiile prezente s-au numărat Candiru Feedback Italia, Rayzone Group, BAE Systems și Airbus. Principala atracție, însă, a fost NSO Group din Israel.

Pegasus a fost folosit împotriva lui Emmanuel Macron și Jeff Bezos

Produsul de marcă al NSO, Pegasus, a fost folosit deja împotriva politicienilor de opoziție din Ungaria și Polonia, de guvernul spaniol pentru a spiona activiștii și politicienii catalani și ar fi fost folosit chiar și de Maroc pentru a spiona oficiali francezi, inclusiv pe Emmanuel Macron.

Pegasus a mai fost instalat și pe telefonul soției lui Jamal Khashoggi, jurnalistul ucis și dezmembrat în ambasada Arabiei Saudite de la Istanbul, cât și pentru a-l spiona pe Jeff Bezos, șeful Amazon, timp de opt luni.

Galina Timcenko, o jurnalistă rusă care lucrează din Letonia și fondatoarea site-ului de știri independent Meduza, a devenit ținta programului Pegasus în urma unei întâlniri cu disidenți ruși la Berlin. Dovezile arată că Letonia ar fi de vină pentru acest atac, potrivit organizațiilor care apără drepturile digitale, Citizen Lab și Access Now.

„Acest program de spionaj trebuie interzis aici în Europa”; a spus Ivan Kolpakov, redactor șef al Meduza. „În mod surprinzător, a fost interzis în SUA înainte să fie interzis în Europa. Există o grămadă de fani în Europa și nu vorbim doar despre Polonia și Ungaria, dar și de țări din Europa de Vest.”

Editor : Raul Nețoiu