Comisia Europeană a prezentat vineri în premieră un proiect de regulament pentru a proteja pluralismul şi independenţa mass media, în contextul deteriorării situaţiei în mai multe ţări din UE, între care Polonia şi Ungaria.
„În aceşti ultimi ani, am asistat la diverse forme de presiune asupra media. A venit timpul să acţionăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu trebuie să fie spionat din cauza muncii sale, nicio instituție media publică nu trebuie să fie transformată în canal de propagandă”, a spus vicepreşedinta Comisiei, Vera Jourova, relatează AFP, citată de Agerpres.
Acest proiect de reglementare prevede garanţii pentru o independenţă editorială a redacţiilor faţă de puterea politică sau de companii şi fixează exigenţe de transparenţă privind privind proprietarii media.
Textul propune înfiinţarea unui nou Consiliu european al media, format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale de reglementare.
Acest proiect de legislaţie urmează să „permită mass-media să funcţioneze fără nicio ingerinţă, indiferent dacă sunt private sau publice", a spus comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Textul protejează secretul surselor şi interzice utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor şi membrilor familiilor lor, chiar dacă unele excepţii sunt posibile în numele „securităţii naţionale”.
Dispoziţia a fost propusă ca răspuns la recentele scandaluri Pegasus şi Predator, care au pătat reputaţia autorităţilor din Polonia, Ungaria şi Grecia, comentează AFP.
Principalele prevederi ale proiectului
- Protejarea independenței editoriale – Regulamentul le va impune statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii mass-media și să asigure o mai bună protecție surselor jurnalistice. În plus, furnizorii de servicii mass-media vor trebui să asigure transparența în ceea ce privește proprietatea făcând publice informațiile respective și să ia măsuri în vederea garantării independenței deciziilor editoriale individuale.
- Neutilizarea programelor spion împotriva mass-media – Legea privind libertatea mass-mediei include garanții solide împotriva utilizării programelor spion (spyware) împotriva mass-mediei, jurnaliștilor și familiilor acestora.
- Independența mass-media de stat – în țările în care există instituții publice de mass-media, finanțarea acordată acestora ar trebui să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Președintele și consiliul de administrație al serviciilor publice de mass-media vor trebui să fie numiți într-un mod transparent, deschis și nediscriminatoriu. Furnizorii de servicii publice de mass-media trebuie să ofere o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.
- Testarea pluralismului mass-media – Legea privind libertatea mass-media le cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor de pe piața media asupra pluralismului acestora și asupra independenței editoriale. Ea impune, de asemenea, ca orice măsură legislativă, de reglementare sau administrativă luată de un stat membru și care ar putea afecta mass-media să fie justificată legal și proporțională.
- Transparența publicității de stat – Legea privind libertatea mass-media va stabili noi cerințe pentru alocarea publicității de stat instituțiilor media, astfel încât aceasta să fie transparentă și nediscriminatorie. Legea va spori, de asemenea, transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor obținute din publicitate, în special în mediul online.
- Protejarea conținutului mediatic online – bazându-se pe Actul legislativ privind serviciile digitale, Legea privind libertatea mass-media include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine anumite conținuturi mass-media legale considerate a fi contrare politicilor platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru. Toate plângerile depuse de furnizorii de servicii mass-media vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către platformele respective.
- Noul drept al utilizatorului de a personaliza oferta media – Legea privind libertatea mass-media va introduce un drept de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe.
Această „lege privind libertatea media” va trebui să fie negociată cu statele membre UE şi cu Parlamentul European. Ea va permite Comisiei Europene să declanşeze proceduri în faţa justiţiei europene în caz de nerespectare a dispoziţiilor sale.
Jourova a declarat anterior că va fi „o luptă mare” pentru a obţine aprobarea propunerii de către capitalele europene.
În Polonia, media publice au fost transformate în „instrumente de propagandă”, premierul ungar Viktor Orban „a construit un imperiu media ale cărui organe urmează ordinele partidului său”, iar în Slovenia, „un climat de ostilitate faţă de jurnalişti alimentat de fostul premier sloven Janez Jansa a dus la agresiuni fizice şi la atacuri online”, potrivit organizaţiei Reporteri fără Frontiere.
