Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la evoluţiile din Ungaria, în contextul deţinerii preşedinţiei Consiliului UE în a doua parte a anului 2024. Astfel, o dezbatere a avut loc în plenul de miercuri al PE pe tema situaţiei statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Ungaria şi a îngheţării fondurilor UE, iar textul a fost adoptat joi cu 442 „pentru”, 144 „împotrivă” şi 33 abţineri. De asemenea, pronunţarea prin decret, atacurile asupra drepturilor persoanelor LGBTIQ+ şi a profesorilor şi corupţia sistemică au fost printre cele mai recente preocupări ale Parlamentului European, potrivit News.ro.
Eurodeputaţii şi-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la situaţia valorilor UE în Ungaria, care s-au deteriorat şi mai mult din cauza „eforturilor deliberate şi sistematice ale Guvernului” şi în ciuda activării de către Parlament a mecanismului articolului 7, arată comunicatul de presă al Parlamentului European.
„Ultimele lor preocupări se referă la adoptarea de legi fără suficientă examinare parlamentară şi consultare publică, precum şi la invocarea abuzivă a «situaţiei de pericol», la utilizarea abuzivă a protecţiei avertizorilor de integritate pentru a submina drepturile persoanelor LGBTIQ+ şi libertatea de exprimare, precum şi la încălcarea drepturilor sociale şi de muncă ale profesorilor”, mai indică sursa citată.
Rezoluţia condamnă campaniile anti-UE ale Guvernului Ungariei, care urmăresc să distragă atenţia de la nerespectarea valorilor europene şi corupţia sistemică.
Eurodeputaţii solicită Guvernului Ungariei să alinieze procesele electorale la standardele internaţionale, în special în contextul viitoarelor alegeri europene din 2024.
De asemenea, ei trag un semnal de alarmă cu privire la relatările unor acte de intimidare, cum ar fi vizitele poliţiei secrete la birourile unor companii, ale unor părţi „strategice” ale industriei, cu scopul de a le aduce sub controlul cercului apropiat al prim-ministrului. Bugetul anual pentru 2022 a fost modificat de 95 de ori prin decret guvernamental, subliniază aceştia, ceea ce a împiedicat un control adecvat şi indică lipsa unei bune gestiuni financiare, mai indică sursa citată.
Parlamentul European mai menţionează o serie de preocupări legate de fondurile de redresare „îngheţate” şi de reformele corespunzătoare.
Preocupări legate de preşedinţia rotativă a UE
Parlamentul European subliniază rolul important pe care preşedinţia Consiliului îl are în promovarea legislaţiei, în asigurarea continuităţii agendei UE şi în reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii.
„Acesta pune sub semnul întrebării modul în care Ungaria va fi în măsură să îndeplinească această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere lipsa de conformitate cu legislaţia şi valorile UE, precum şi cu principiul cooperării loiale. Prin urmare, PE solicită Consiliului să găsească o soluţie potrivită şi reaminteşte că Parlamentul ar putea lua măsuri adecvate dacă nu se găseşte o astfel de soluţie”, mai arată comunicatul de presă al legislativului european.
Prin adoptarea acestei rezoluţii, Parlamentul European răspunde aşteptărilor cetăţenilor de a susţine în mod sistematic statul de drept în toate ţările UE, în special prin protejarea valorilor europene şi a bugetului UE, exprimate în propunerile 25(1), 25(4), 16(6) şi 38(1) din concluziile Conferinţei privind viitorul Europei, conform sursei amintite.
„Încă o dată, Parlamentul European şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situaţiei statului de drept în Ungaria. Deblocarea fondurilor îngheţate în această etapă i-ar oferi partidului Fidesz o carte albă pentru a-şi continua atacurile asupra drepturilor fundamentale. Este timpul ca Consiliul să se întrebe dacă un stat membru, aflat sub procedura prevăzută la articolul 7, poate deţine în mod credibil preşedinţia UE”, a afirmat raportoarea permanentă a Parlamentului pentru Ungaria, Gwendoline Delbos-Corfield (Verzi/ALE, Franţa).
Și secretarul de stat german pentru afaceri europene, Anna Luhrmann, şi-a exprimat marţi „îndoielile” cu privire la capacitatea Ungariei de a deţine preşedinţia Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2024, în asentiment cu preocupările manifestate de mai mulți deputaţi din Parlamentul European, transmite France Presse.
Editor : A.C.
