Motivul pentru care nu au murit mai mulți oameni în atentatul din Suedia
Data actualizării: Data publicării:
Zeci de vieţi au fost salvate de un şofer al unei dube de securitate, care şi-a pus vehiculul în faţa camionului cu care a fost comis atacul de vineri de la Stockholm, ceea ce l-a făcut pe terorist să piardă controlul asupra volanului şi să intre în faţada unui magazin, relatează MailOnline.
Santiago Cueva, în vârstă de 27 de ani, se afla vineri în duba sa, în faţa magazinului Åhlens din Stockholm, când a văzut camionul furat gonind pe stradă şi punând la pământ totul în cale.
Tânărul a declarat pentru MailOnline că primul lucru la care s-a gândit a fost să protejeze Parlamentul suedez, aflat la aproximativ 500 de metri depărtare de magazin.
„Mai întâi am văzut camionul lovind lampadare, bănci şi ghivece de flori. Apoi am văzut oameni zburând prin aer”, a declarat el.
„Eram sigur că avea să continue, pe Drottninggatan, direct către Parlament. Scopul şoferului (camionului) era în mod clar să-şi continue (cursa) pe întreaga stradă şi să lovească Parlamentul”, apreciază el.
„Ceea ce îmi amintesc cel mai clar era zgomotul. Se auzea un zgomot puternic din camion, bufniturile pe care le făcea lovind oameni, care continuau să crească. Era neplăcut să le auzi şi neplăcut să le vezi”, spune tânărul.
Într-un act de curaj, Cueva şi-a accelerat duba direct în calea camionului care gonea.
„Nu mi-era frică”, spune el. „De fapt m-am simţit ciudat când s-a întâmplat. Camionul venea către mine, iar eu mă concentram doar să protejez oamenii cumva. Aşa că mi-am condus duba în faţa lui ca să-l opresc să mai înainteze”, adaugă el.
Astfel camionul nu a mai putut să-şi continue drumul sângeros şi a fost nevoit să vireze direct în magazin, a cărui fațadă a luat foc.
„Şoferul trebuie să fi intrat în panică şi a pierdut controlul” asupra camionului, apreciază Cueva. „Camionul a ezitat înainte să lovească magazinul. Cred că teroristul ar fi putut să fi dat drumul volanului. Sunt sigur că a vrut să continue să omoare şi mai mulţi oameni şi să ajungă la Parlament”, spune el.
După ce camionul s-a încastrat în faţada magazinului Åhlens, Cueva, originar din Ecuador, care s-a mutat în Suedia în 1996, a sărit din dubă ca să ajute răniţi.
„Am ieşit (din dubă) şi am fugit să ajut oameni”, spune el. „Ceea ce am văzut a fost îngrozitor. Am văzut oameni loviţi şi oameni morţi. O femeie zăcea lângă camion, iar mai multe persoane încercau să o ajute”, continuă tânărul.
„Erau mulţi părinţi care nu-şi puteau găsi copiii şi refuzau să plece, chiar dacă camionul a luat foc”, spune tânărul.
Teroristul a putut să fugă de la faţa locului ascunzându-se în mulţimea panicată, apreciază Cueva.
„Erau foarte mulţi oameni în jur”, a declarat el pentru MailOnline. „Poliţia a venit la faţa locului aproape imediat. Trebuie că-ţi dai seama că şoferul era în magazin după impact. Cred că a mers prin magazin şi s-a ascuns în mulţimea care fugea. Aşa cred că a scăpat”, apreciază el.
„Nici eu şi nici ceilalţi agenţi de pază nu l-am văzut plecând şi cred că nici ofiţerii de poliţie”, spune tânărul.
După atac, Cueva a fost afectat de scenele de groază pe care le-a văzut.
„Mă gândesc la multe”, spune el. „Multe detalii continuă să se deruleze ca o înregistrare video în mintea mea. Sunt multe de procesat, dar te simţi îngrozitor să vezi atât de mulţi oameni nevinovaţi răniţi şi ucişi”, spune el.
Tânărul este deosebit de afectat de gândul că a scăpat cu viaţă într-o chestiune de minute.
„Un lucru la care mă tot gândesc este că eu şi un coleg am luat prânzul în faţa magazinului şi am stat cu zece minute mai mult decât ar fi trebuit să stăm”, spune el.
„Dacă n-am mai fi stat un pic, ne-am fi aflat în mulţimea de pe stradă atunci când a venit camionul. Acele zece minute poate că mi-au salvat viaţa”, afirmă tânărul.
Cueva este susţinut de familia şi prietenii săi, care sunt „foarte mândri” de ceea ce a făcut, spune tânărul, însă este modest în ceea ce priveşte eroismul de care a dat dovadă.
„Eu nu mă consider un erou”, spune el, adăugând că „era datoria mea. Purtam o uniformă, iar oamenii căutau pe cineva în uniformă. Nu ca pe un poliţist, dar m-au ascultat atunci când le-am spus să plece”.
„Cel puţin mă simt bine bine că am încercat să fac ceva”, spune Santiago Cueva.