Ministrul polonez de Externe acuză UE că tratează diferit țările din Est, inclusiv România. Ce explicații are - INTERVIU
Ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz, acuză Uniunea Europeană că folosește standarde duble în relația cu diferite țări din Est, între care enumeră, în afară de țara sa, România, Ungaria și țările baltice. El spune, într-un interviu acordat emisiunii „Pașaport diplomatic” de la Digi24, că există o tendință de a nu fi tratați la fel ca alte țări din UE. „Ne tratează diferit doar pentru că vor să-şi afirme interesele naţionale, vor să ne slăbească poziţiile în negocierile pentru buget, de exemplu. Pur şi simplu nu mai vor să contribuie la bugetul UE ca până acum şi vor să arate că noi nu cheltuim banii cum trebuie şi că facem probleme”, a explicat Jacek Czaputowicz, ministrul de externe al Poloniei, în interviul pentru Digi24.
Modificările legilor justiţiei din câteva ţări europene au contribuit la divizarea dintre statele vestice şi cele estice, care sunt membre ale Uniunii Europene. Statul de drept este un principiu de bază ale proiectului european, iar el se susţine doar dacă justiţia este independentă. Polonia a fost primul nume pe care au început să-l rostească tot mai apăsat, de la tribunele instituţiilor UE, liderii blocului comunitar, legat de respectarea statului de drept. Dar nu era o laudă. Dimpotrivă. Polonia se transforma din exemplul economic al Europei, învingătoare în criza financiară din 2018, într-o ţară despre care lumea se întreba dacă se va întoarce la dictatură. Uniunea Europeană a pus presiune continuă pentru ca Polonia să îşi menţină cursul pe linia statului de drept, dar, la fel ca în România, polonezii au fost în primele rânduri ale luptei pentru democraţia lor. Iar povestea continuă.
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Anul trecut în Polonia au avut loc proteste din cauza unor măsuri referitoare la Curtea Supremă, introduse de guvernul polonez. De ce partidele aflate la putere în Polonia iau măsuri despre care ştiu că vor genera proteste atât pe plan intern, cât şi printre politicienii UE?
Jacek Czaputowicz, ministru de Externe al Poloniei: La nivel UE, problema articolului 7 privind Polonia se discută de ceva vreme. Este adevărat. Noi am introdus reforme juridice, care erau necesare şi exista în programul nostru înainte de alegeri. Trebuia să respectăm această promisiune făcută cetăţenilor. Sistemul juridic din Polonia era ineficient, era corupt, deci trebuia să îl schimbăm. Iar o parte a reformelor a vizat Curtea Supremă. Am introdus aceste schimbări şi există diverse opinii despre ce se întâmplă în Polonia din partea Comisiei Europene. Comisia Europeană s-a adresat Curţii Europene de Justiţie, s-a adoptat o hotărâre care oprea această reformă a Curţii Supreme. Şi am respectat această hotărâre, deci chestiunea este închisă. Dar problema rămâne, sistemul trebuie reformat, iar opiniile diferă, aşa cum am spus.
Balazs Barabas: Deci practic guvernul dvs. a amânat reforma sistemului juridic.
Jacek Czaputowicz: Nu, a fost parte a reformei, dar este doar un element, pentru că aţi întrebat de Curtea Supremă. Ceea ce s-a introdus a fost vârsta de pensionare pentru judecătorii Curţii Supreme. A fost adus la acelaşi nivel ca pentru ceilalţi judecători, 65 de ani faţă de 70. Comisia Europeană a spus că nu se justifică, nu ar trebui să aplicăm asta. Noi nu suntem de acord cu această hotărâre, dar este a Curţii Europene de Justiţie. De aceea, noi am spus: toţi judecătorii care au fost pensionaţi pe baza acestei legi se pot întoarce în funcţie, inclusiv preşedintele Curţii Supreme, deci s-a revenit la situaţia iniţială. Noi credem că avem dreptul să introducem reforme, dar totodată trebuie să respectăm decizia Curţii Europene de Justiţie, chiar dacă nu suntem de acord cu ei, pentru că greşesc. Şi am acţionat aşa cum v-am spus. Problema pentru noi este că UE foloseşte standarde duble în relaţia cu diferite ţări. Noi suntem trataţi nedrept, aceleaşi decizii sunt acceptate în cazul altor ţări, iar CE nu reacţionează. Acelaşi lucru se întâmplă cu alte ţări din regiune, România, Ungaria, ţările baltice. Există o tendinţă de a nu fi trataţi la fel ca alte ţări din UE. Iar noi trebuie să protestăm împotriva acestei poziţii şi o facem. Pentru că cetăţenii noştri acceptă şi sprijină integrarea europeană, dar cu condiţia să avem aceleaşi drepturi ca cetăţeni, ca ţară, precum alţi membri UE.
***
Discursul liderilor din statele membre din Est este bazat pe faptul că Uniunea Europeană lucrează cu standarde duble atunci când este vorba de cetăţenii dintre cele două părţi ale sale, Vest şi Est. Afirmaţia are un sâmbure de adevăr, dar interpretarea este fundamental greşită. Ţările vestice sunt membre vechi ale blocului comunitar, acolo deja funcţionează sistemele democratice. În rândul statelor care au aderat mai recent, democraţia încă mai are nevoie de consolidare. Aşa că paşii sunt făcuţi pe rând, dar nu înseamnă standarde duble. Până la urmă, Uniunea Europeană înseamnă noi toţi şi participăm de fiecare dată la luarea deciziilor care ne privesc. Nu este deci vorba despre Vestul care asupreşte Estul, ci despre o mână întinsă dinpre Apus spre Răsărit, în semn de ajutor.
***
Balazs Barabas: Există o paralelă interesantă a criticilor venite din partea UE în România, ţară la fel criticată pentru modificările din sistemul juridic, ca şi Polonia. De ce credeţi că UE foloseşte împotriva ţărilor din Europa de Est, cum spuneţi, standarde duble?
Jacek Czaputowicz : Ne tratează diferit doar pentru că vor să-şi afirme interesele naţionale, vor să ne slăbească poziţiile în negocierile pentru cadrul financiar multianual, de exemplu. Pur şi simplu nu mai vor să contribuie la bugetul UE ca până acum şi vor să arate că noi nu cheltuim banii cum trebuie şi că facem probleme. Ei vor să economisească aceste sume şi să le cheltuiască pe altceva, pe ei, de exemplu, pe apărare, pe programe elaborate de Franţa şi Germania. Deci, este interes naţional pur. Ca să ne slăbească poziţiile, ei ne critică. Tocmai v-am spus că am renunţat la reforme conform deciziilor Curţii Supreme, dar suntem în continuare criticaţi pentru că nu se vorbeşte de fapte şi realităţi, ci sunt instrumente de campanie politică înaintea alegerilor europarlamentare. Comisarul Frans Timmermans, care cere articolul 7, este Spitzenkandidat, un candidat favorit într-unul dintre partidele de stânga, şi este parte din programul lui. Ceea ce în opinia noastră este conflict de interese. Amestecă două roluri: lider, activist politic cu un program, îi critică pe alţii ca să aibă sprijin politic, pe de altă parte este comisar independent, neutru din punct de vedere politic. Deci, avem o problemă, trebuie să reformăm UE ca să nu permitem asemenea situaţii.
***
Alegerile europarlamentare din 26 mai acest an au o importanţă uriaşă pentru viitorul Europei. Cetăţenii europeni care au simţit pe pielea lor schimbările pe care le poate aduce populismul, au dreptul să decidă cine va lucra pentru ei, în instituţiile UE, în viitorii patru ani. Este de altfel încă o ocazie să participăm toţi la bunul mers al cetăţii, pentru că nu trăim doar în statele membre, România în cazul de faţă, ci şi în Uniunea Europeană, care este tot a noastră.
***
Balazs Barabas: Ce aşteptări aveţi pentru alegerile europarlamentare? Se vor schimba dramatic situaţiile în compoziţia partidelor?
Jacek Czaputowicz: Este treaba partidelor, vom vedea ce rezultate vor ieşi. Există opinii conform cărora alte partide vor primi sprijin mai mare decât cele de acum, la putere, pentru că există o schimbare de opinii şi atitudini. Cert este că ar fi bună o compoziţie nouă a PE şi a instituţiilor europene, precum Comisia Europeană, pentru că avem cu adevărat sentimentul că ei reprezintă opinia publică de acum 5 ani. Atmosfera s-a schimbat, ceea ce va fi reprezentat, legitimitatea Parlamentului European şi a instituţiilor europene, în mod special Comisia Europeană, care va fi mai mare, pentru că va reprezenta actuala distribuţie a opiniilor în societăţile europene. Cred că aceste shimbări necesare vor fi benefice.
***
Britanicii sunt tot mai nehotărâţi în ceea ce priveşte ieşirea lor din cel mai bun proiect de pe continentul nostru, Uniunea Europeană. Finalul acestei luni va aduce decizia, foarte greu de luat, dacă îşi amână sau nu plecarea din blocul comunitar. Această lipsă de hotărâre provoacă multe bătăi de cap, contează ca UE să fie pregătită pentru mai multe scenarii.
***
Balazs Barabas: O altă problemă dificilă pentru Europa este BREXIT, pentru că data ieşirii se apropie tot mai mult. Polonia şi UE au soluţii diferite, cel puţin referitor la chestiunea graniţei cu Irlanda. Vă rog să explicaţi pe scurt acest aspect şi diferenţa de abordare dintre Polonia şi UE.
Jacek Czaputowicz: Noi mergem împreună cu UE, dar este adevărat, suntem preocupaţi de evoluţii. În primul rând, un milion de polonezi trăiesc în Marea Britanie, 150 de mii în Republica Irlandeză, 40 de mii în Irlanda de Nord, deci ne interesează ce se va întâmpla cu graniţa. Polonia este singura ţară europeană care are consulat la Belfast. Eu personal am fost în vizită la Dublin, la Belfast şi la graniţă. Deci noi suntem la curent cu situaţia. Problema este că există un risc sau chiar o probabilitate că nu se va ajunge la un acord. Ceea ce înseamnă introducerea unei graniţe fizice, pe baza legilor UE, între Republica Irlandeză şi Irlanda de Nord. Iar întrebarea noastră este: cum putem evita acest lucru? Noi cerem negocieri, discuţii, să ne gândim cum putem evita un "BREXIT dur". Şi asta este cea mai gravă problemă, cea a graniţei. Există un acord negociat, de 600 de pagini, destul de bun, toată lumea este de acord. Îl sprijinim, dorim ca acest acord să intre în vigoare. El garantează drepturi cetăţenilor polonezi în Marea Britanie, românilor, şi stabileşte relaţiile. Ar fi păcat şi ar fi o pierdere pentru toate părţile dacă acest acord n-ar intra în vigoare şi dacă BREXIT s-ar face fără un acord. Deci asta este problema noastră: cum putem evita asta şi cerem tuturor părţilor să se gândească şi să vină cu propuneri. Dacă nu va exista un acord, va fi un eşec al UE pentru că negociatorii, liderii UE vor trebui să-şi asume responsabilitatea, trebuie să fim conştienţi de acest lucru. Probabil că nu ar fi neapărat un eşec al UE, ci al negociatorilor, şi nu doar al lor, pentru că Marea Britanie încearcă schimbarea regulilor deja negociate. Nu, ar fi şi eşecul lor, dar eu eu mă uit la altă perspectivă. Noi avem reprezentanţii noştri, negociatorii. Dacă există un acord negociat, dar nu aplicat, atunci înseamnă cu nu avem un acord. Dacă ai un acord de pace nerespectat şi izbucneşte războiul, atunci acel acord nu valorează nimic. Deci un acord care nu intră în vigoare este gunoi, este nimic. Din punctul acesta de vedere, va fi un eşec.
Balazs Barabas: Probabil că nu vom rezolva aici această chestiune, dar dacă privim cele două rele, de a nu avea deloc un acord sau un acord cu o graniţă între Irlanda şi Irlanda de Nord. Nu ar fi acesta un rău mai mic, acceptarea unei graniţe între cele două Irlande?
Jacek Czaputowicz: Ca să mă exprim clar: pentru Polonia, cea mai bună soluţie ar fi dacă Marea Britanie ar rămâne în UE. Asta este prima opţiune. A doua este un acord fără rezerve. Dar pare improbabil ca această soluţie să se realizeze. Iar a treia opţiune ar fi să se facă ceva în cadrul acestui acord sau să se amendeze acest acord în aşa fel încât să rezolve chestiunea graniţei. De exemplu, o condiţie legată de timp, care să lase timp mai mult să ne gândim. Aceasta ar fi o opţiune, şi nu cea mai rea. Cea mai rea ar fi a unui BREXIT fără acord, şi trebuie să îl evităm. Deci, trebuie să ne concentrăm pe atitudinile realiste, ce se poate face şi trebuie să rămânem deschişi, atât UE, cât şi Marea Britanie, să găsim o soluţie. Ar fi păcat ca datorită graniţei... nimeni nu vrea graniţă fizică. Jeremy Hunt (n.r. ministrul britanic de externe) a declarat în mod clar astăzi, la discuţii, la fel şi Simon Coveney, din partea Irlandei, că nimeni nu vrea graniţe fizice, dar dacă nu se va găsi o soluţie, noi vom fi de vină.
***
Miniştrii de externe din UE au obiceiul să se întâlnească periodic şi în reuniuni informale, adică din acelea în care nu se iau decizii. România deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi, în consecinţă, a fost gazda unei astfel de întâlniri. Formatul se cheamă Gymnich, după numele unui castel german unde a avut loc pentru prima oară o astfel de adunare. Scopul este simplu: să se discute despre poziţia Uniunii în politica externă internaţională şi despre poziţia pe care UE o poate avea în diferite situaţii.
***
Balazs Barabas: Din câte ştim, unul din subiectele discutate la reuniunea Gymnich a fost sancţiunile împotriva Iran, reintroduse de SUA, dar fără sprijinul ţărilor europene. Credeţi că această diferenţe de viziune asupra chestiunii iraniene vor afecta relaţiile dintre SUA şi UE?
Jacek Czaputowicz: Este într-adevăr o chestiune care desparte SUA de UE, politică faţă de Iran. Noi vedem la fel rolul Iranului în regiune şi îl vedem destul de negativ. Iranul destabilizează situaţia din Orientul Mijlociu, dar nu suntem de acord cu SUA despre cum să gestionăm această chestiune. UE, inclusiv România şi Polonia, a aderat la JCPOA, adică acordul nuclear cu Iran, ceea ce considerăm că va contribui la stabilizare. Pe de altă parte, americanii cred că nu este suficient şi au reintrodus sancţiunile. Vom discuta chestiunea Orientului Mijlociu la conferinţa de la Varşovia organizată de Polonia şi SUA în formulă ministerială, deci este timpul să discutăm şi să căutăm soluţii pentru garantarea păcii în Orientul Mijlociu.
Balazs Barabas: Pentru ţările europene, implementarea reţelelor performante de telecomunicaţii este vitală pentru dezvoltarea economiei, iar reţelele 5G sunt în centrul acestor proiecte. Dar un element interesant a apărut, participarea firmei chineze Huawei la aceste licitaţii. Nu vă temeţi că intervenţia instituţiilor publice, a guvernelor va afecta relaţiile comerciale prea mult şi procedurile economice?
Jacek Czaputowicz: Relaţiile cu China au fost discutate astăzi, la întâlnirea Gymnich. Am dezbătut pe larg acest subiect şi există o înţelegere că UE ar trebui să fie unită, să vorbească pe o singură voce cu China. China este un actor global, o ţară integrată, cu o influenţă mare, care încearcă să se folosească de diviziunile din UE. Şi evident decizia luată de UE a fost ca investiţiile să fie verificate ca să ne asigurăm că securitatea noastră nu va fi afectată. În domeniul IT, Huawei este un exemplu, s-a scris mult pe acest subiect. Dar în general trebuie să cooperăm cu China, este un partener important, relaţiile comerciale se dezvoltă, şi ambele părţi profită. Dar cooperarea trebuie să se bazeze pe reguli corecte, stabilite între UE, ţările UE şi China.
Balazs Barabas: O chestiune care ar fi trebuit discutată la Gymnich a fost Siria, procesul de pace din Siria, care nu s-a discutat până la urmă din cauza situaţiei din Venezuela. Nu credeţi că este regretabil că nu s-a abordat acest subiect?
Jacek Czaputowicz: Nu cred, discutăm destul de des subiectul Siria. L-am discutat şi la întâlnirea anterioară Gymnich, şi în Consiliul pentru Afaceri Externe. Îl vom mai discuta, deci ştim ce se întâmplă în Siria, observăm evoluţiile. UE are un rol, există probleme politice dificile acolo, legitimitatea regimului, dar şi probleme umanitare. Suntem pregătiţi să participăm la reconstrucţia din Siria, pentru ca refugiaţii în ţările vecine, Liban, Iordania, să se întoarcă? Sunt chestiuni foarte importante. Trebuie să le rezolvăm în comitetele internaţionale, UE este unul din actorii importanţi, dar este o problemă atât de complicată, de mare în Orientul Mijlociu, încât comunitatea internaţională, Occidentul, împreună cu SUA şi Canada, poate împreună, putem încerca să rezolvăm această situaţie complicată în Orientul Mijlociu, diferitele probleme şi relaţii dintre ţările de acolo.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
