Declaraţiile ministrului francez al economie au provocat rumoare şi la Paris şi la Bruxelles, dar nu sunt nici pe departe primele care condamnă austeritatea bugetară şi cer o abordare nouă a crizei economice de pe continent.
De fapt, Pierre Moscovici reia în mare parte temele electorale folosite de preşedintele Francois Hollande anul trecut în drumul său spre Palatul Elysee.
„Nu avem de gând să abandonăm reducerile bugetare, vom face în continuare economii în privinţa cheltuielilor publice, vom reduce deficitul bugetar, dar în acelaşi timp, ceea ce vrem este să încetăm cu măsurile excesive, să terminăm cu austeritatea nejustificată, să încetăm de asemenea cu împovărarea fiscală, să renunţăm la măsurile care sărăcesc şi mai mult statul”, a declarat ministrul francez al Economiei.
La rândul lor, oficialii europeni recunosc că singură, austeritatea bugetară, nu mai poate reprezenta colacul de salvare a economiei nici în zona euro, nici în ansamblul Uniunii Europene. Problema fundamentală este şomajul record de la nivel comunitar: 26 de milioane de europeni nu au un loc de muncă şi nici speranţa de găsi prea curând unul.
„Trebuie să încercăm absolut orice soluţie, pentru a depăşi criza şomajului. Politica Uniunii Europene trebuie să se concentreze pe o creştere economică solidă şi pe crearea de locuri de muncă”, a spus comisarul Olli Rehn.
Există şi voci mai radicale, iar un exemplu este cel al fostului ministru german de Finanţe. Oskar Lafontaine. El susţine renunţarea la moneda euro. Deşi aceasta a fost lansată în timpul mandatului său, Lafontaine crede că măsura este necesară, pentru a permite ţărilor din sudul Europei să-şi revină din punct de vedere economic.